Şeful NATO încearcă să împace capra şi lupul
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a început ieri o vizită oficială de două zile la Erevan, în încercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku a graţiat şi promovat un ofiţer azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru uciderea unui militar armean. În cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de către şeful statului, Serj Sarkisian, şi va avea convorbiri cu ministrul de Externe, Eduard Nalbandian, şi cu cel al Apărării, Seiran Ohanian.
Vizita secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice intervine în contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiţer armean în 2004 la Budapesta. Safarov a fost extrădat la sfârşitul lunii august de către Ungaria în Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior şi graţiat de preşedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reacţie puternică din partea Erevanului, preşedintele Sarkisian anunţând imediat ruperea relaţiilor diplomatice cu Ungaria şi suspendarea oricăror relaţii oficiale cu statul ungar. Armenia a avertizat luni că este pregătită de "război", iar ministrul Apărării Eduard Nalbandian şi şeful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus creşterea gradului de alertă la nivelul forţelor armatei naţionale.
Cooperarea între Armenia şi Alianţa Nord-Atlantică se desfăşoară în prezent în conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan - IPAP) semnat în decembrie 2005. Armenia şi Azerbaidjanul îşi dispută de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care şi-a declarat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război soldat cu circa 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 si 1994. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit încă să se pună de acord asupra statutului regiunii.