Internațional

Tribunalul l-a găsit pe Breivik normal la cap şi i-a dat 21 de ani de puşcărie

Ziarul de Vrancea
24 aug 2012 305 vizualizări
Autorul masacrului din vara trecută nu şi-a ascuns satisfacţia la pronunţarea sentinţei n el se temea că va fi declarat iresponsabil şi internat într-un ospiciu n criminalul va "locui" într-una din închisorile "de lux" din Norvegia

Extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, fiind găsit sănătos din punct de vedere mintal şi responsabil de uciderea a 77 de persoane, în procesul în care a fost inculpat pentru "acte de terorism", pentru masacrele comise la 22 iulie 2011. Pedeapsa, care este cea maximă în Norvegia, va putea fi prelungită atât timp cât Breivik va fi considerat periculos.
Instanţa, formată din cinci judecători, l-a găsit în unanimitate responsabil de faptele sale, respingând astfel una dintre expertizele psihiatrice, care îl descria ca suferind de "schizofrenie paranoidă". Inculpatul va putea depune cerere de eliberare condiţionată doar după executarea a minumum 10 ani de detenţie, iar la ora actuală avocaţii lui Breivik dispun de 14 zile pentru a face apel împotriva verdictului. După aceea decizia va intra efectiv în vigoare. Mulţumit de faptul că nu a fost declarat nebun, ucigaşul a declarat că nu va face apel.
La intrarea în sala de tribunal amenajată special pentru acest proces, după ce i-au fost scoase cătuşele, extremistul - îmbrăcat cu un costum negru, cămaşă albă şi cravată gri - a făcut salutul său de extremă dreapta, apoi a ascultat zâmbind verdictul. În perspectiva pronunţării acestuia, bariere de securitate au fost amplasate în faţa tribunalului din capitala norvegiană.
În interiorul sălii, Breivik era separat de un geam protector de rude ale victimelor aflate la faţa locului. De asemenea, camere de filmat controlate de la distanţă filmau audierea, transmiţând imagini către alte tribunale din Norvegia unde alte rude puteau privi procesul în direct.
La 22 iulie, Breivik a ucis 77 de persoane, opt într-un atentat cu bombă împotriva sediului guvernului din Oslo, apoi 69, majoritatea adolescenţi, într-o tabără a tineretului laburist pe insula Utoeya, unde mersese deghizat în poliţist. Cea mai tânără victimă decedată a avut 14 ani. Aceste atacuri au şocat paşnica Norvegie şi au evidenţiat lipsa de pregătire a poliţiei şi a serviciilor sale de securitate în astfel de cazuri.
Prin verdictul tribunalului din Oslo, Breivik obţine satisfacţie evitând internarea psihiatrică, de care se temea că îi va discredita ideologia rasistă şi xenofobă. El a recunoscut că este autorul masacrului, dar a pledat nevinovat, explicand că a comis acte "atroce, dar necesare" pentru a proteja Norvegia de un multiculturalism pe care îl consideră nociv.

Cel mai relaxant sistem penitenciar din lume


O mulţime de oameni ar plăti pentru o vacanţă într-un loc ca acesta, remarcă un reporter CNN care a realizat un documentar într-unul din locurile de detenţie n ce a determinat Norvegia să aplice un program corecţional privativ de libertate cu totul deosebit faţă de cele existente în alte state

Sistemul penitenciar norvegian este unul cu totul aparte, iar cei care lucrează aici speră să ofere cele mai bune condiţii din lume. Dată în folosinţă în 1982, închisoarea Bastoy este situată pe o insulă cu o suprafaţă de 2,5 kmp, cu păduri de pini şi coaste stâncoase, cu splendide privelişti spre ocean demne de pus pe cărţi poştale. Pare mai degrabă o staţiune decat o închisoare, iar deţinuţii de aici se bucură de o doză de libertate de neconceput în alte locuri cu aceeaşi destinaţie. E versiunea de vacanţă a Alcatrazului, conchide un reportaj CNN.
Există un loc pe malul insulei unde prizonierii pot face plajă vara, o mulţime de locuri bune de pescuit, o saună şi terenuri de tenis. Există de asemenea cai şi drumuri pietruite. Unii dintre cei 115 prizonieri de aici - toţi bărbaţi care ispăşesc pedepse pentru crimă, viol şi trafic cu heroină (printre alte delicte) - stau în cabane din lemn, pictate într-un roşu vesel. Ei vin şi pleacă după bunul plac. Alţii trăiesc în "Casa Mare", un conac alb situat pe deal, care arată pe dinăuntru ca un cămin de colegiu. Cateva găini care cresc în subsol asigură ouă pentru deţinuţi, spune un paznic. Dacă întrebi bucătarul ce va fi la cină, îţi va oferi alte cateva opţiuni: "chiftele de peşte cu sos alb şi creveţi" şi "totul de la carne de pui la somon".

Condamnatul primeşte bani ca să-şi cumpere alimente pe care şi le prepară "la domiciliu"

Există totuşi câteva reguli aici. Deţinuţii pot avea televizoare în camerele lor, cu condiţia să şi le aducă de "afară" atunci când vin în penitenciar. Apoi, ei se îmbracă aşa cum doreşte fiecare: blugi, tricou etc. Chiar şi gardienii poartă altceva decat uniformă - ceea ce a făcut dificilă realizarea interviurilor, relatează reporterul CNN, căruia i-a fost greu să facă deosebirea între un ofiţer şi un traficant de droguri.
Toată lumea de la Bastoy are un loc de muncă, iar deţinuţii trebuie să se prezinte la program de la 8.30 am la 3.30 pm în zilele lucrătoare. Unii se ocupă de grădină, alţii de fermă. Unii taie copaci pentru lemne de foc. Alţii au în grijă herghelia de cai, folosiţi pentru a transporta lemne şi alte lucruri dintr-o parte a insulei în alta. Toată lumea se mişcă liber în timp ce face treabă. Gărzile sunt uneori prezente, alteori nu. Nimeni nu poartă cătuşe sau brăţări electronice de monitorizare.
Ideea este ca închisoarea să funcţioneze ca o mică aşezare care se poate susţine singură. Pentru munca lor, deţinuţii sunt plătiţi. Ei primesc un fel de ajutor constand în 59 de coroane norvegiene pe zi, aproximativ 7,50 euro. Ei pot economisi banii sau cheltui într-un magazin local. În plus, ei mai primesc un stipendiu lunar de aproximativ 100 de euro pentru hrană. Lucrătorii de la bucătărie - acesta este un alt loc de muncă plătit - pregătesc doar cina rezidenţilor de la Bastoy. Pentru micul dejun şi masa de prânz, deţinuţii îşi folosesc banii ca să-şi cumpere cele necesare pregătirii celor două mese "la domiciliu". Mulţi dintre ei trăiesc în acele case mici vopsite în roşu, care au bucătării complete. Alţii au acces la spaţiu comun de gătit.

Ţinta acestui inedit sistem este reducerea numărului cazurilor de recidivă

O mulţime de oameni ar plăti pentru o vacanţă într-un loc ca acesta, remarcă reporterul CNN, care adaugă că prima impresie după ce afli că toate astea reprezintă un loc de detenţie ar putea fi frustrarea. Nu trebuia ca aceşti oameni să fie pedepsiţi? De ce să aibă acces la atata confort  în timp ce alţii trăiesc în sărăcie?
Dar, dacă obiectivul acestui gen de detenţie este de a schimba oamenii, Bastoy pare să funcţioneze. "Şi ce dacă am creat aici un loc de vacanţă pentru infractori?", întreabă Arne Kvernvik Nilsen, guvernatorul închisorii, psiholog de profesie şi fost ministru. "Trebuie să reducem riscul de recidivă, pentru că, dacă nu am face asta, care ar mai fi rostul pedepsei, exceptand înclinaţia spre latura primitivă a umanităţii?", explică el. Nilsen susţine că doar 20 la sută dintre deţinuţii care trec prin închisorile din Norvegia recidivează în termen de doi ani la la punerea lor în libertate, potrivit unui raport din 2010 comandat de guvernele mai multor ţări nordice. La Bastoy, acest procent este chiar mai mic, spun oficialii: aproximativ 16 la sută.
În comparaţie, rata de recidivă în SUA este de 43 la sută în primii trei ani de libertate, potrivit unui raport din 2011 al unui grup de cercetare independent. Rapoarte guvernamentale mai vechi semnalează un raport chiar mai mare - mai mult de 5 din 10 se întorc în celule.
Ryan King, director de cercetare la Centrul independent Pew şi unul dintre autorii raportului, a declarat că este dificil de comparat astfel de procente de la un stat la altul. În loc să se pună accent pe procente, ar trebui scos în evidenţă ceea ce o ţară face sau nu face pentru a menţine cat mai scăzută rata de recidivă.

Unica pedeapsă: privarea de libertate

Cu toate acestea, Bastoy rămâne controversată chiar şi în mediul academic. Irvin Waller, preşedinte al Organizaţiei Internaţionale pentru Asistenţa Victimelor şi profesor la Universitatea din Ottawa, a declarat că aspectul relativ plăcut al unei închisori nu are nici un efect dacă oamenii comit din nou delicte după ce sunt eliberaţi. "Nu ce se întâmplă în închisoare contează, ci ce se întâmplă atunci când condamnaţii sunt eliberaţi", a spus el.
Însă oficialii de la Bastoy susţin că metodele lor chiar fac diferenţa, fiind urmate de programe post-eliberare. Scopul detenţiei la Bastoy nu este de a pedepsi sau de a căuta răzbunare, a spus Nilsen. Pedeapsa este doar să i se ia dreptul deţinutului de a fi un membru liber al societăţii, a subliniat şeful închisorii.
Scopul, după cum afirmă şeful închisorii, este de a crea un mediu în care oamenii îşi pot întări încrederea în ei şi dorinţa de a-şi reface viaţa. "Se uită la ei înşişi în oglindă şi ei îşi spun «Sunt un nimic. Nu-mi pasă»", explică Nielsen. Această închisoare, spune el, le oferă o şansă de a vedea că au valoare, "să descopere fiecare singur că «Nu sunt un tip rău.»"
În închisorile aflate sub "puterea lacătelor şi zăvoarelor, deţinuţii sunt trataţi "ca nişte animale sau roboţi", a spus el, "trecând de la o etapă planificată la alta, fără nici o alternativă. Aici (în Norvegia, n.r.), deţinuţii sunt obligaţi să facă alegeri - ca să înveţe cum să devină mai buni." Iar deţinuţii, desigur, apreciază această abordare.

Breivik va sta la alt "hotel"

Anders Behring Breivik va fi închis la penitenciarul Ila, la periferia capitalei norvegiene Oslo, unde s-a aflat de cand a fost arestat, pe perioada procesului. Autorul masacrului din 22 iulie 2011 va sta izolat de ceilalţi deţinuţi şi va beneficia de sală de fitness şi de un birou cu laptop, potrivit BBC. În prezent, Breivik are trei camere la dispoziţie, pentru a "compensa" faptul că nu beneficiază de aceleaşi activităţi ca restul deţinuţilor. Fiecare cameră are 8 metri pătraţi. Una este de dormit, una are echipament de fitness, iar a treia are un birou cu laptopul fixat de masă. Computerul nu este conectat la internet, pentru a se preveni comunicarea cu lumea exterioară. Ca şi ceilalţi deţinuţi, el are dreptul să scrie scrisori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.