Internațional

MOZAIC INTERNATIONAL: Poze spectaculoase de pe Marte

Ziarul de Vrancea
7 aug 2012 1008 vizualizări
Robotul Curiosity a transmis savanţilor de la NASA, la mai puţin de 24 de ore după sosirea sa istorică pe Marte, câteva imagini spectaculoase, care descriu coborârea roverului pe planeta roşie, dar şi peisajul înconjurător.

După bucuria şi entuziasmul generate de coborârea cu succes a robotului Curiosity pe solul marţian, luni, la ora 05.32 GMT, savanţii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena şi-au reluat imediat activitatea, pentru a verifica dacă acesta este operaţional. După un prim set de teste concludente ce vizau instrumentele ştiinţifice de la bordul robotului, inginerii de la NASA au început să verifice, în noaptea de luni spre marţi, starea în care se află dispozitivele de comunicare montate pe Curiosity.
"Este dimineaţă pe Marte şi soarele va răsări în curând", a anunţat luni, la ora locală 16.00 (23.00 GMT), Jennifer Trosper, una dintre coordonatoarele misiunii Mars Science Laboratory (MSL). "Atunci când Curiosity se va trezi, vrem să verificăm capacitatea lui de comunicare directă cu Terra", asigurată de două antene, a adăugat Trosper, precizând că roverul Curiosity este capabil să comunice şi prin intermediul unor relee şi sonde spaţiale aflate pe orbita planetei roşii.
Prima zi marţiană - denumită Sol 1 - va reprezenta o ocazie pentru a continua "exerciţiile de testare a mai multor instrumente", a adăugat Trosper.

Muntele Sharp, acoperit de zăpadă?

Faptul cel mai impresionant, la mai puţin de 24 de ore de la sosirea robotului pe Marte, este seria de fotografii transmise pe Terra.
Primei fotografii - ce prezenta umbra lăsată de robot pe solul marţian - i s-a adăugat, luni, o alta, reprezentând o splendidă imagine panoramică a Muntelui Sharp, în faţa căruia a coborât Curiosity. Fotografia arată o suprafaţa vastă, plană, acoperită de pietre, din care se ridică masivul de culoare albă Sharp, un munte înalt de peste 5.000 de metri, pe care Curiosity urmează să urce peste un an, pentru a analiza compoziţia rocilor - unele dintre ele au o vârstă de circa un miliard de ani. Cercetătoarea Joy Crisp consideră că este puţin prea devreme pentru a şti dacă acea culoare albă a Muntelui Sharp se datorează zăpezii, pentru că acea fotografie este realizată în alb negru, iar acest detaliu ar putea altera culorile reale.
NASA a prezentat şi o animaţie video, ce prezintă ultimele minute din coborârea roverului Curiosity pe Marte şi aşezarea lui pe solul marţian. Filmul a fost realizat prin punerea cap la cap a câtorva sute de fotografii realizate de un aparat fixat sub robot.
În această animaţie video impresionantă, ce poate fi văzută pe site-ul NASA, se poate observa foarte clar desprinderea scutului termic, apoi coborârea vertiginoasă a robotului, dar şi norul de praf provocat de rachetele cu propulsie inversată, acţionate cu câteva secunde înainte de aşezarea pe solul marţian. Imagini de înaltă definiţie cu această coborâre, de o calitate de opt ori mai mare decât a celor prezentate luni, vor fi disponibile peste 15 zile.
Curiosity, un robot ce cântăreşte 900 de kilograme şi are dimensiunea unui mic automobil, a costat 2,5 miliarde de dolari şi va permite specialiştilor de la NASA să afle dacă mediul de pe Marte a favorizat în trecut apariţia vieţii pe această planetă.


Orientarea sexuală poate fi dezvăluită de pupile


Pupilele ochilor se dilată la vederea unor persoane atrăgătoare din punct de vedere sexual şi dezvăluie astfel orientarea sexuală a persoanei în cauză, afirmă autorii unui studiu realizat în Statele Unite ale Americii.

Pentru a verifica această ipoteză - care a fost considerată multă vreme doar o simplă credinţă populară -, cercetătorii de la Universitatea Cornell le-au prezentat celor 325 de voluntari de ambele sexe videoclipuri erotice şi au măsurat dilatarea pupilelor acestora cu ajutorul unor lentile cu raze infraroşii. Astfel, bărbaţii heterosexuali au reacţionat la vederea femeilor din acele videoclipuri, iar bărbaţii homosexuali, la vederea bărbaţilor din acele imagini. În schimb, femeile heterosexuale au prezentat reacţii ale pupilelor la proiecţia videoclipurilor cu ambele sexe, confirmând astfel, potrivit autorilor studiului, faptul că sexualitatea feminină se manifestă într-un mod diferit de cea a bărbaţilor.
Femeile homosexuale au fost, în schimb, mai apropiate de bărbaţi din acest punct de vedere, reacţiile lor fiind mai clare în faţa imaginilor erotice cu femei. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţii bisexuali, aceştia s-au arătat în egală măsură atraşi de ambele sexe, infirmând teoriile şi speculaţiile din câteva studii anterioare.
Mai multe studii au fost realizate în ultimii ani în domeniul orientării sexuale, dar ele erau bazate pe evaluarea excitaţiei genitale, un lucru mai greu de realizat, mai ales pe indivizi provenind din culturile tradiţionale.

Studiu: O zonă din creier se ocupă cu ironia

Folosind tehnici de imagistică prin rezonanţă magnetică, oamenii de ştiinţă au localizat o parte din creier implicată în înţelegerea unor nuanţe subtile ale limbajului, precum ironia. Discutând despre o anumită regiune din creier, numită "reţeaua ToM", oamenii de ştiinţă din Franţa au declarat: "Am reuşit să demonstrăm că reţeaua ToM devine activă atunci când persoana înţelege ironia verbală". În studiu, oamenii de ştiinţă au pregătit scurte povestiri scrise, fiecare dintre ele având două versiuni. Ambele versiuni conţineau o propoziţie care putea fi citită atât ad litteram, cât şi ironic, în funcţie de contextul stabilit pe parcursul poveştii. Aşa cum se aşteptau specialiştii, reţeaua ToM devenea mai activă la cei 20 de participanţi supuşi studiului, atunci când propoziţia avea un înţeles ironic, decât atunci când ea era luată ad litteram.
ToM înseamnă "teoria minţii", o noţiune care se referă la faptul că noi atribuim credinţe, intenţii şi emoţii unor oameni cu care interacţionăm. Cu alte cuvinte, dezvoltăm o teorie de care nu suntem neapărat conştienţi, dar care ne ajută să interpretăm lucrurile pe care le spun ceilalţi. Reţeaua ToM este un ansamblu format din mai multe regiuni ale creierului (joncţiunea temporo-parietală dreaptă şi stângă, cortexul prefrontal medial şi precuneus) şi ea poate juca un rol esenţial în construcţia acestor teorii.
Studiul demonstrează că reţeaua este direct implicată în procesele de înţelegere a ironiei şi, în sens mai larg, în capacitatea de a pricepe limbajul uman, cu nuanţele sale complexe, dincolo de înţelesul literal al cuvintelor.

Jurnalist moldovean, acuzat de spionaj în Ucraina

Un jurnalist moldovean este în detenţie în Ucraina, fiind acuzat de spionaj, anunţă autorităţile ucrainene citate de publicaţia Kommersant. Conform Kyiv Post, serviciile secrete ucrainene suspectează că Simion Nikulin, cetăţean moldovean şi fost jurnalist la Nezavisimaia Moldova şi la agenţia Moldpres, se ocupa cu activităţi de spionaj. Nikulin se află în detenţie în Ucraina din 13 aprilie, la Odesa, într-un penitenciar al Serviciului ucrainean de securitate. Informaţia a fost confirmată de Serviciul moldovean de informaţii şi securitate. Dacă va fi găsit vinovat de spionaj, Nikulin riscă până la 15 ani de detenţie, conform legislaţiei ucrainene.

Refugiaţii irakienii din Siria se refugiază în Irak

Potrivit oficialilor ONU, cel puţin 22.300 de irakieni care au fugit în Siria în urmă cu mai mulţi ani s-au întors în Irak în ultimele trei săptămâni pentru a fugi de conflictul din Siria. Datele publicate ieri arată că acestora li s-au alăturat circa 3.600 de cetăţeni sirieni, de când Bagdadul a anunţat că îşi deschide graniţa de vest pentru refugiaţii sirieni, la 23 iulie.
Emisarul ONU Martin Kobler a făcut apel la donatorii internaţionali să contribuie mai mult pentru a veni în ajutorul noilor sosiţi. De asemenea, i-a cerut guvernului irakian să le acorde refugiaţilor mai multă libertate de mişcare, multora dintre aceştia nefiindu-le permis să se îndepărteze de zona graniţei.
Mii de irakieni au fugit în Siria pentru a scăpa de violenţele sectare din ţara lor, între 2005 şi 2007.

Mersul pe jos combate depresia

Mersul pe jos acţionează în mod benefic asupra manifestărilor de depresie. O serie de studii anterioare constataseră, dar într-un cadru mai larg, efectul mersului asupra depresiei, scrie passionsante.be.
Cercetători scoţieni de la Universităţile Stirling şi Edinburgh au analizat datele din studiile considerate cele mai pertinente, iar concluziile lor au fost clare: impactul mersului asupra simptomelor de depresie este sistematic pozitiv. Afară sau în interior (pe bandă), în grup sau individual, efectul mersului este cu siguranţă benefic. Sigur că persoanei depresive îi este greu să se motiveze să practice o activitate fizică, fie şi atât de "banală" ca mersul pe jos. Acesta poate totuşi interveni, într-un moment sau altul, în procesul de vindecare sau cel puţin de ameliorare. Cercetările au fost publicate în revista "Mental Health and Physical Activity".

Primul site web mai funcţionează încă, la 21 de ani de cand a fost creat

Primul website, creat în 6 august 1991 de Tim Berners Lee, părintele internet-ului, este încă accesibil, rolul lui în momentul cand a fost lansat fiind să explice ce înseamnă World Wide Web. Site-ul a fost mai întai accesibil cercetătorilor de la CERN şi, deşi a fost actualizat în aceşti ani, mai păstrează cateva cadre ale imaginii austere de la începuturi, scrie Huffington Post. Sir Tim Berners Lee a creat websiteul pe 6 august 1991 pe un computer marca NeXT produs de compania înfiinţată de Steve Jobs după ce a părăsit Apple la mijlocul anilor '80. La început site-ul a fost accesibil doar pentru caţiva colegi cercetători de la institutul CERN din Geneva şi a căpătat o audienţă mult mai mare după lansarea browser-ului Mosaic în 1993. Tim Berners Lee a venit în 1989 cu ideea de a crea o reţea mondială de computere, iar acest prim site explică faptul că iniţiativa va da la milioane de oameni acces la diverse documente şi le va permite doritorilor să îşi creeze la randul lor site-uri.      





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.