A început căutarea "marţienilor"
Un cor de aplauze şi de strigăte de bucurie s-a făcut auzit duminică noaptea (n.r. – ieri dimineaţa la Bucureşti) la Jet Propulsion Laboratory, după reuşita unei asolizări perfecte, manevră unică desfăşurată în condiţii care nu permiteau nicio eroare. "Asolizare confirmată. Suntem în siguranţă, pe Marte", a declarat inginerul NASA Allen Chen. Doar câteva minute mai târziu, primele fotografii în alb negru din interiorul craterului Gale realizate de roverul Curiosity au ajuns la NASA. Fotografiile surprind una dintre roţile roverului şi umbra proiectată de aceasta pe sol în după-amiaza marţiană. Aceasta este cea de-a şaptea asolizare reuşită a unui instrument al NASA pe planeta vecină. Asolizarea în sine reprezintă un veritabil tur de forţă tehnologic. Manevrele performate de Curiosity nu au mai fost încercate niciodată iar tehnicienii NASA au asistat la ceea ce au descris drept "şapte minute de teroare" când roverul a coborât prin atmosfera marţiană cu o viteză de 21.000 km/h iar orice greşeală infimă era sinonimă cu eşecul misiunii care a costat nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari.
Obama: "O realizare tehnologică fără precedent".
În următorii doi ani ai misiunii, roverul Curiosity se va îndrepta spre muntele care se ridică din craterul în care a asolizat şi va fora în rocile din jur pentru a preleva mostre pe care le va analiza din punct de vedere chimic. Drumul spre Marte, lung de 566 milioane de kilometri, a fost parcurs în puţin mai mult de 8 luni. Cea mai dificilă etapă a acestui voiaj a fost însă asolizarea. Curiosity cântăreşte aproape 1 tonă şi este de dimensiune a unui automobil sport. NASA a conceput o nouă tehnică de asolizare, diferită de cea folosită pentru asolizarea pe Marte a celorlalte două rovere, gemenii Spirit şi Opportunity, care au fost inconjurate de baloane din cauciuc, umplte cu aer pentru a le amortiza contactul cu solul. În cazul lui Curiosity NASA a apelat la un sistem de frânare în trepte similar celui folosit pentru navetele spaţiale, iar în ultima parte a coborârii s-a folosit o paraşută supersonică pentru încetinire.
Această misiune de doi ani urmăreşte să determine dacă mediul de pe Marte ar fi putut fi propice pentru apariţia vieţii microbiene. Unul dintre obiective este să identifice elementele organice constitutive ale vieţii, cu ajutorul celui mai complex set de instrumente ştiinţifice ce a fost trimis vreodată pe o altă planetă. Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.
Preşedintele american Barack Obama a dat publicităţii un comunicat în care subliniază faptul că asolizarea robotului Curiosity constituie o "realizare tehnologică fără precedent".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
