Mozaiceconomic: Fostul şef al ANAF este urmărit penal
Procurorii DIICOT Braşov au început urmărirea penală în cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar şi a fostului său consilier Codruţ Marta, într-un dosar în care sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Sorin Blejnar a fost ieri la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, unde procurorii i-au prezentat acuzaţiile din acest dosar. Sorin Blejnar şi Codruţ Alexandru Marta sunt acuzaţi în acest dosar de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală. Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentand TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentand accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită pană în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei. Gruparea infracţională achiziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarand că aceasta va fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, motorina era revandută prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali. Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada martie 2010 - iulie 2010, zece persoane, printre care sunt şi cetăţeni italieni şi maghiari, au constituit, coordonat şi sprijinit o grupare infracţională organizată, care, printr-un mecanism evazionist, au sustras de la plata accizelor peste 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv, care a fost comercializată pe piaţa internă. “În fapt, se reţine că, în perioada martie - iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizat, cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni romani, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice - combustibili", se arată într-un comunicat de presă al DIICOT. Grupul infracţional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate. "Activitatea infracţională a grupării fost sprijinită de către învinuiţii Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin precum şi de către inculpaţii Monea Claudiu şi Ciobanu Dorel, din cadrul DJAOV Braşov", au precizat procurorii DIICOT. Codruţ Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală şi factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activităţile grupării şi, împreună cu şeful său, ar fi sprijinit grupul infracţional organizat în obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal şi de revocare a autorizaţiei. "În sarcina învinuiţilor Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin se reţine că au acordat sprijin grupului infracţional organizat în operaţiunile de obţinere a autorizaţiei de antrepozit fiscal şi au blocat orice control sau inspecţie fiscală la societăţile comerciale utilizate de către membrii grupării, care ar fi putut conduce la stabilirea situaţiei fiscale complete şi corecte a antrepozitarilor", a precizat DIICOT. Anchetatorii au stabilit că SC Carexima SRL, cu sediul în Braşov, a primit în 2009 autorizaţie să deţină şi să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor. Firma a achiziţionat astfel combustibil în vederea exportului intracomunitar, acesta fiind însă livrat în realitate unor utilizatori sau consumatori din ţară care cunoşteau faptul că nu a fost respectat regimul suspensiv de la plata accizelor.
Iată cat ne-a costat apărarea leului
Rezervele valutare de la BNR au scăzut în iulie cu 819 milioane euro, la 32,14 miliarde euro
Rezervele valutare de la BNR au scăzut în luna iulie cu 819 milioane euro, de la 32,96 miliarde euro la 32,14 miliarde euro, în condiţiile în care plăţile scadente în contul datoriei publice denominate în valută au fost de 127,92 milioane euro. În cursul lunii iulie, BNR a înregistrat intrări la rezerva valutară de 1,3 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele. Concomitent, de la rezerva valutară s-au consemnat ieşiri de 2,11 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,41 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 iulie 2012 au fost de 36,55 miliarde euro, faţă de 37,12 miliarde euro 30 iunie 2012. Plăţile scadente în luna august 2012 în contul datoriei publice şi public garantată denominate în valută, însumează 942,61 milioane euro.
Tranzacţiile imobiliare din Romania, pe scădere
Valoarea tranzacţiilor imobiliare va ajunge ajunge în acest an la 250-300 milioane de euro, avand în vedere rezultatele înregistrate în primul semestru, estimează compania DTZ Echinox, care revizuieşte astfel în scădere prognoza de la începutul anului, care indica o valoare de 400-450 milioane euro. "După un prim trimestru încurajator, cu tranzacţii de 99 milioane de euro, piaţa romanească a investiţiilor a înregistrat o scădere în trimestrul al doilea, cand tranzacţiile au totalizat doar 25 milioane de euro. În acest trimestru a fost încheiată doar o tranzacţie, respectiv achiziţia a 100 de hectare de teren din fosta platformă Tractorul din Braşov. Această tranzacţie a ridicat valoarea tranzacţiilor din primul semestru la 124 milioane de euro, în linie cu performanţele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2010 şi 2011. Pe de altă parte, volumul este egal cu cel înregistrat în întreg anul 2009", se arată în cel mai recent raport realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. Capacitatea băncilor de împrumuta a rămas redusă în 2012, cu impact direct asupra activităţii de investiţii. Condiţiile de pe piaţă continuă deci să fie dificile pentru investitorii care vor să investească capital în Romania şi pun presiune pe profiturile obţinute de dezvoltatori în cazul unui exit. Cea mai mare tranzacţie din acest an a fost achiziţia complexului de birouri City Business Centre din Timişoara de către fondul de investiţii sud-african NEPI. "Sectorul de retail continuă să fie atractiv pentru potenţilaii investitori, susţinut de o creştere a consumului în primul semestru. Romania deţine a treia poziţie în UE după creşterea consumului, cu un avans de 5,9%. în acelaşi timp, în trimestrul al doilea randamentele pe piaţele de birouri, retail şi industrial s-au menţinut constante faţă de trimestrul anterior. Astfel, la birouri randamnetul este în jurul a 8%, la retail de 8,5%, iar la industrial de 10,5%", se menţionează în raport. Reprezentanţii DTZ estimează că în viitorul apropiat vor atrage investitori mai ales proprietăţile din zone centrale din Bucureşti. "În aceste condiţii, ne aşteptăm la o creştere moderată a volumului tranzacţiilor din Romania în acest an. Volumul ar putea ajunge la 250-300 milioane de euro pe tot anul, o descreştere de la estimările noastre iniţiale de 400-450 milioane de euro. Estimarea se bazează pe faptul că băncile vor aduce pe piaţă active de credite neperformante, această acţiune fiind parte a procesului de răscumpărare a datoriilor", se menţionează în comunicat. Evoluţia tranzacţiilor imobiliare din Romania este în linie cu cea înregistrată la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est, unde volumul tranzacţiilor s-a prăbuşit la în al doilea trimestru la 327 milioane de euro, după ce în primul trimestru al anului s-a ridicat la 834 milioane de euro. Cehia şi Polonia au continuat să domine piaţa investiţiilor în regiune în al doilea trimestru, datorită eforturilor băncilor prezente în aceste ţări de a susţine investiţiile locale. Segmentul clădirilor de birouri a fost preferat de investitori, în timp ce retail-ul a înregistrat un declin semnificativ cauzat de scăderea oportunităţilor în acest domeniu.
Firma romanească Televoice lansează o nouă tabletă
Televoice Grup estimeazã că va vinde în acest an aproximativ 30.000 de tablete, de la 11.000 în 2011 şi circa 12.000 în prima parte a anului, a declarat preşedintele companiei, Liviu Nistoran, într-o conferinţă de presă. "În prima parte a anului, Televoice a vandut 10.000 de tablete Evotab 2 şi 2.000 de tablete Neura. Pană la finele anului vom comercializa aproximativ 30.000 de tablete. La nivelul pieţei, vanzările de tablete au crescut în fiecare an, aproape exponenţial. Anticipez că, în total, pe piaţa locală vor fi vandute 150 -160.000 de unităţi în acest an", a spus Nistoran. Televoice va începe joi să comercializeze Evotab Fun, o tabletă PC de 7 inch cu modul GPS încorporat, la un preţ de 649 lei, care include şi actualizarea hărţii Romaniei în următorii doi ani. Tableta are conectivitate Wi-Fi şi o greutate de 330 de grame. "Estimez că vom vinde pană la finele anului peste 14.000 de Evotab Fun, previziune care include şi vanzările pentru versiunea mai ieftină a tabletei, fără GPS, care va fi lansată în toamnă, la un preţ cu circa 100 de lei mai redus", a mai spus Nistoran. Televoice a lansat brandul de produse IT&C Evolio în 2007. Sub acest brand, compania comercializează produse GPS, netbook-uri, produse de comunicaţii fixe şi mobile, produse multimedia şi accesorii. Compania vinde şi în Republica Moldova şi va intra şi pe piaţa bulgară. Nistoran estimează că afacerile Televoice se vor plasa în acest an la peste cinci milioane de euro, influenţate de scăderea vanzărilor de aparate GPS.
Producătorii de pepeni din Dăbuleni acceptă şi bonuri de masă
Producătorii de pepeni din Dăbuleni îşi vand marfa în pieţele ieşene acceptand inclusiv bonuri de masă, ei recunoscand că au apelat la "soluţiii de criză", întrucat sunt destui cumpărători care nu au bani. În cateva pieţe ieşene, producătorii de pepeni din Dăbuleni, judeţul Dolj, acceptă să vandă marfa primind în schimb bonuri de masă. "Este o soluţie de criză, trebuie să ne adaptăm. Vin de aproape zece ani la Iaşi să vand pepeni, iar lumea nu mai are bani. Acceptăm şi bonuri de masă. în acest fel, noi vindem mai repede marfa, iar toată lumea e mulţumită", a declarat Marin B., unul dintre producătorii de pepeni, venit să-şi vandă marfa într-o piaţă din Iaşi. Un alt producător, tot din Dăbuleni, susţine că vanzările merg mai bine din momentul în care a apelat la această soluţie. "E bine şi pentru cumpărător şi pentru noi. Aceste bonuri le valorificăm mai departe, luăm zahăr, ulei, în general alimente. Plus că avem şi muncitori care ne ajută şi trebuie să le dăm şi lor de mancare", a precizat Maria F., un alt producător venit la Iaşi din Oltenia. Comercianţii spun că vin la Iaşi în fiecare an, întrucat în Oltenia kilogramul de pepeni se vinde cu doar 50-60 de bani, în timp ce în Moldova preţul este cel puţin dublu.
Caştigurile Băncii Transilvania au urcat cu 47%
Banca Transilvania a înregistrat în primele şase luni un profit net de 179,6 milioane lei (40,9 milioane euro), cu 47% peste caştigul din perioada similară din 2011, iar activele au avansat cu 12% în acest an, la 28,968 miliarde lei. Profitul brut a ajuns la 193,2 milioane lei (44 milioane euro), fiind cu 29% peste caştigul din primele şase luni ale anului trecut, de 150,2 milioane lei. Veniturile operaţionale ale Băncii Transilvania sunt cu 12% peste valorile înregistrate la în iunie 2011, ajungand la 772,16 milioane lei datorită creşterii cu 21% a veniturilor din operaţiuni financiare, cu 10% a veniturilor nete din comisioane, respectiv cu 7% a veniturilor nete din dobanzi. Cheltuielile operaţionale au urcat cu 17%, la 414,5 milioane lei (94,4 milioane euro), faţă de 354,75 milioane lei, cat au fost în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost determinată în principal de extinderea activităţii băncii şi de majorarea cu 20% a cheltuielilor cu personalul (208,4 milioane lei), ca urmare a acordării unor bonusuri de performanţă pentru angajaţi. Raportul cost/venit a fost, la 30 iunie 2012, de 53%, indicatorul menţinandu-se la un nivel acceptabil, ca urmare a unui control strict al costurilor.
Profitul BMW a scăzut puternic
BMW a raportat un profit de 2,27 miliarde euro pentru trimestrul al doilea, în scădere cu 19%, însă peste estimările analiştilor, datorită vanzărilor mai ridicate ale unor modele de autoturisme, în special în China şi Statele Unite. Profitul înainte de dobanzi şi taxe a scăzut cu 19%, la 2,27 miliarde euro, de la 2,8 miliarde euro în perioada corespunzătoare a anului trecut, se arată într-un comunicat transmis miercuri de grupul german, cel mai mare producător de autoturisme premium. Media estimărilor analiştilor contactaţi anterior de Bloomberg indica un caştig de 2,16 miliarde euro. Vanzările companiei au crescut în perioada analizată cu 7,3%, la 19,2 miliarde euro. Producătorii germani de maşini de lux - BMW, Audi (Volkswagen) şi Mercedes (Daimler) - au reuşit să amortizeze impactul declinului puternic al pieţei auto europene datorită prezenţei solide pe pieţe precum China şi Statele Unite, unde cererea pentru astfel de autoturisme este în creştere. Rezultatele BMW au fost sprijinite în principal de creşterea cu 38% a vanzărilor SUV-ului X3, respectiv cu 21% a compactei Seria 1.
Spania introduce plafoane la îndatorare
Guvernul central al Spaniei introduce din acest an plafoane pe datoriile celor 17 administraţii regionale din ţară, premierul Mariano Rajoy încercand să respecte ţintele de deficit bugetar asumate şi să convingă investitorii că poate evita un "bailout" în pofida costurilor ridicate de finanţare. "Vom respecta cu toţii ţintele de deficit", a declarat ministrul Bugetului, Cristobal Montoro, într-o conferinţă de presă convocată după o întalnire cu şefii finanţelor din cadrul celor 17 administraţii regionale, transmite Bloomberg. Mai mulţi reprezentanţi regionali au afirmat apoi că noile reguli introduse de guvernul central îi vor forţa să extindă măsurile de austeritate. Guvernul spaniol a obţinut o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la statele din zona euro pentru recapitalizarea băncilor din ţară, iar Rajoy încearcă să evite un "bailout" în toată regula, condiţionat prin măsuri de austeritate şi alte elemente caracteristice acordurilor cu FMI şi UE. Costurile de finanţare ale Spaniei, redate prin randamentul de pe piaţa secundară al obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani, au atins pe 25 iulie un record de la introduerea euro, de 7,75%, deşi Rajoy a anunţat recent cel de-al patrulea pachet de măsuri de austeritate din ultimele şapte luni.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
