Economia mondială, în marşarier
Economia Statelor Unite rămâne vulnerabilă la criza din zona euro, potrivit FMI, care cere guvernului american să pună în practică o politică bugetară pentru reducerea datoriei publice pe termen mediu, evitând însă un declin prea rapid, relatează Bloomberg. FMI a revizuit în scădere uşoară estimarea de creştere a economiei americane, de la 2,1% la 2% în acest an şi de la 2,4% la 2,3% pentru 2013. "Economia SUA rămâne expusă la riscuri mari de încetinire, din cauza tensiunilor din sectorul financiar provocate de criza din zona euro şi a incertitudinilor legate de planurile fiscale ale guvernului", potrivit raportului anual al FMI referitor la Statele Unite. În primul trimestru, economia SUA a înregistrat o creştere economică de 1,9%, în conformitate cu estimările, dar sub ritmul de 3% consemnat în ultimele trei luni ale anului trecut. Reprezentanţii Rezervei Federale (FED) s-au declarat pregătiţi să intervină cu noi măsuri, dacă avansul economic va încetini.
Franţa - aproape datoare vandută
Francezii trebuie să se mobilizeze în faţa unei "crize fără precedent" care ameninţă modelul social francez şi a unei datorii "copleşitoare", astfel încât să nu fie prea târziu pentru ieşirea din criza financiară, a declarat ieri şeful guvernului de la Paris, Jean-Marc Ayrault. "Povara datoriilor a devenit copleşitoare. Statul plăteşte anual creditorilor aproape 50 de miliarde de euro. Am venit să vă cer mobilizarea, iar prin voi pe cea a tuturor francezilor, deoarece nu este prea târziu pentru a reuşi. Controlul cheltuielilor publice este esenţial, dar nu va fi suficient. Este importantă şi atragarea de noi venituri", a declarat, într-un discurs în Parlament, premierul. Ayrault a confirmat obiectivul aducerii bugetului ţării pe echilibru în 2017.
Potrivit unui audit al Curţii de Conturi, Guvernul trebuie să identifice reduceri de cheltuieli şi noi venituri în valoare de 6-10 miliarde de euro pentru acest an şi până la 33 de miliarde de pentru anul următor, astfel încât Franţa să-şi poată respecta angajamentele de a reduce deficitul bugetar la 4,5% în acest an şi sub 3% anul următor.
Într-un atac direct la adresa precedentei administraţii prezidenţiale, conduse de Nicolas Sarkozy, premierul a declarat că îndatorarea Franţei a crescut cu 600 de miliarde de euro în perioada 2007-2011, la aproape 1.800 de miliarde de euro, echivalent cu 90% din PIB al ţării. Premierul a anunţat şi noile estimări economice, de 0,3% pentru anul în curs şi 1,2% pentru anul următor, în scădere de la 0,4% şi 1,7% anterior. Ministrul Economiei, Pierre Moscovici, anunţase cu trei zile în urmă că guvernul se pregăteşte să-şi înrăutăţească estimarea de creştere economică la cel mult 0,4% pentru anul în curs şi la 1-1,3% pentru anul următor.
În Grecia e tot jale: contracţia economică se duce spre 6,7%
Grecia anticipează pentru acest an o contracţie economică de 6,7%, faţă de scăderea de 4,5% avansată acum două luni de banca centrală, a declarat ieri ministrul elen de Finanţe, Christos Staïkouras. "Situaţia din economie rămâne critică. Potrivit KEPE, centrul pentru planificare şi cercetări economice, declinul din primul trimestru a fost de 6,5% din PIB, în trimestrul al treilea va fi de 9,1%, iar la nivel de an va fi de 6,7%", a afirmat Staikouras la o conferinţă organizată la Atena de revista britanică The Economist. Ministrul a subliniat că rata şomajului din Grecia a atins în luna martie 22%. Banca Greciei avertizase deja în aprilie că recesiunea se agravează, estimând că PIB-ul se va contracta cu 5% în acest an, peste estimările iniţiale de 3%, după un recul de 11% în cei doi ani precedenţi. Grecia se află în al cincilea an de recesiune, declanşată în timpul crizei financiare mondiale din 2008 şi agravată de criza datoriilor, care a obligat ţara să recurgă la sprijinul UE, şi al FMI.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
