Mozaic international: Premieră medicală: primul vas de sânge "personalizat"
Pentru această premieră medicală, un segment de nouă centimetri din vena iliacă, prelevat de la un donator mort, a fost pregătit în prealabil de medici, care au extras toate celulele din pereţii venei, pentru a obţine un simplu tub, alcătuit din proteine. Apoi, celulele suşă provenind din măduva osoasă a unei fetiţe de 10 ani, care avea nevoie de acest transplant, au fost adăugate peste tubul astfel obţinut. După două săptămâni, grefa a fost transplantată pentru a realiza un pontaj pe tânăra pacientă, care suferea de o obstrucţie a venei ce conduce sângele de la organele digestive spre ficat.
Această procedură, chiar dacă este costisitoare şi necesită multe ore pentru a fi realizată, oferă avantajul - pentru pacient - că nu impune administrarea unui tratament imunosupresor pe viaţă, care însoţeşte de obicei orice operaţie de transplant, cu scopul de a evita reacţia de respingere a grefei. "Pacienta se simte bine şi de atunci este capabilă să facă plimbări din ce în ce mai lungi, între doi şi trei kilometri, dar şi câteva exerciţii uşoare de gimnastică", se afirmă în articolul publicat în The Lancet.
"Fapt notabil, ea nu a dezvolat niciun anticorp contra transplantului, în condiţiile în care nu urmează niciun fel de tratament imunosupresor", au precizat medicii suedezi. Această tehnică i-a permis tinerei paciente să evite "traumatismul" cauzat de prelevarea unei vene proprii pentru a realiza un bypass, au explicat doi cercetători de la University College din Londra, Martin Birchall şi George Hamilton.
Însă costul ridicat şi timpul necesar pentru prepararea grefei reprezintă o frână pentru dezvoltarea rapidă a acestui tip de tratament. În plus, teste clinice complete sunt încă necesare pentru validarea lui, consideră cei doi cercetători britanici.
Un roman din Cernăuţi, ales preşedinte al Parlametului din Tiraspol
Preşedintele Sovietului Suprem (Parlament) de la Tiraspol, Anatol Kaminski, a demisionat miercuri din funcţie, iar în locul său a fost ales adjunctul său, Mihai Burla, un român originar din Cernăuţi, relatează Jurnal de Chişinău. Burla a fost unicul pretendent la locul lui Kaminski şi a fost ales cu majoritate de voturi. Şase deputaţi au părăsit şedinţa, îndemnându-şi colegii să nu grăbească evenimentele. Totuşi Burla a fost ales chiar şi în lipsa lor, cu 29 de voturi. Cei care l-au votat şi-au motivat decizia prin faptul că Burla nu este o persoană conflictuală şi ştie "să ocolească colţurile ascuţite". Anatol Kaminski a ocupat această funcţie din 2009. El şi-a motivat decizia de a pleca prin faptul că vrea să facă loc celor mai tineri.
Kaminski a candidat la alegerile din decembrie pentru funcţia de preşedinte al regiunii separatiste moldovene Transnistria, fiind susţinut de Rusia, dar a fost învins de Evgheni Şevciuk.
Bolivia solicită scuze de la Ungaria pentru complotul care l-a vizat pe Evo Morales
Ministerul ungar de Externe şi-a exprimat surprinderea faţă de declaraţia vicepreşedintelui bolivian Alvaro Garcia Linera, relatată de presa boliviană, potrivit căreia Ungaria ar trebui să-şi ceară scuze pentru cetăţenii săi care au participat la un complot terorist împotriva preşedintelui Boliviei. Potrivit agenţiei de presă ungare MTI, şeful serviciului de presă al Ministerului ungar de Externe, Gabor Kaleta, a apreciat că remarcile vicepreşedintelui bolivian sunt "nefericite".
La 16 aprilie 2009, forţele speciale boliviene au luat cu asalt o presupusă unitate teroristă din Santa Cruz, care ar fi complotat să-l asasineze pe preşedintele Boliviei, Evo Morales. Eduardo Rozsa-Flores, un cetăţean ungaro-bolivian, Arpad Magyarosi, un etnic maghiar din România, şi irlandezul Michael Dwyer au fost ucişi în acest atac. Cetăţeanul ungar Elod Toaso a fost arestat şi acuzat de revoltă armată şi terorism. Gabor Kaleta a notat că Ungaria l-a abordat în mod repetat pe ministrul bolivian de Externe în legătură cu dosarul lui Elod Toaso, care este în continuare deţinut în Bolivia, dar nu a primit nici un răspuns. Kaleta a reiterat poziţia Ungariei conform căreia Bolivia ar trebui să-şi respecte propriile legi, având în vedere că Toaso a fost menţinut în detenţie mai mult de trei ani, fără a fi condamnat. Potrivit lui Gerardo Prado, avocatul lui Toaso, cazul ar fi trebuit clasat conform Codului Penal bolivian, care prevede că în astfel de dosare procedurile legale trebuie finalizate în decurs de trei ani.
