Internațional

Kievului nu-i plac paşapoartele româneşti

Ziarul de Vrancea
7 iun 2012 347 vizualizări
Livrarea acestor documente cetăţenilor ucraineni este "un act neprietenos", afirmă un oficial ucrainean

Relaţiile dintre Ucraina şi România s-au îmbunătăţit în ultimii ani, dar mai există unele dispute, cum este cea privind livrarea de paşapoarte româneşti cetăţenilor ucraineni, "un act neprietenos", a declarat un oficial de la Kiev. Potrivit lui Oleg Voloşin, directorul Departamentului de informare din Ministerul ucrainean de Externe, în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev există o serie de neînţelegeri, în special din cauza livrării de paşapoarte româneşti în Ucraina, ţară care, potrivit Constituţiei, nu admite dubla cetăţenie. "Le-am explicat în mod repetat colegilor noştri români că distribuirea de paşapoarte româneşti în regiunile de frontieră este un act neprietenos", a subliniat Voloşin. El a precizat că Ucraina nu le interzice cetăţenilor săi să opteze pentru cetăţenia română, dacă doresc acest lucru. Însă, conform procedurilor, este necesară în prealabil renunţarea la cetăţenia ucraineană. "Este o problemă de securitate naţională", a afirmat acesta.
România nu duce o politică de acordare a cetăţeniei române în masă sau pe criterii etnice, nici în privinţa cetăţenilor Ucrainei şi nici în privinţa cetăţenilor altor state, precizează MAE. "Legea cetăţeniei române nu prevede un regim diferit, mai favorabil, bazat pe criteriul etnic, ci doar stabileşte anumite facilităţi de natură procedurală, care se aplică foştilor cetăţeni români (precum şi descendenţilor acestora până la gradul III de rudenie), indiferent de originea etnică a acestora, care şi-au pierdut cetăţenia din motive istorice, independent de voinţa lor", se arată într-un comunicat al ministerului de la Bucureşti.

României nu-i place proiectul de lege privind limbile vorbite în Ucraina

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat ieri în legătură cu proiectul de lege aflat în primă lectură în dezbaterea Radei de la Kiev că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti distincte de limba română. "Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română încât este rezonabil, ca din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limba română care este vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, distinctă de limba română. Această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, care a spus mereu că este vorba de aceeaşi limbă, de limba română", a spus Marga, la conferinţa de prezentare a priorităţilor mandatului său la MAE. El a subliniat că distincţia făcută între limba română şi cea moldovenească este în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE, Knut Vollebaek, şi a Consiliului Europei.
"Noi reacţionăm acum la o prima lectură, evident nu este o lege adoptată, dar poziţia noastră este aceasta că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova", a subliniat ministrul de Externe.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.