Mozaic international: Fumatul omoară anual 8 milioane de oameni
Tabagismul reprezintă cea mai mare cauză de deces din lume care poate fi prevenită. Şase milioane de persoane mor în fiecare an din această cauză, iar numărul victimelor ar putea creşte la opt milioane până în 2030, se arată într-un comunicat transmis ieri de Ziua Mondială fără Tutun. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tabagismul ucide anual în lume şase milioane de oameni, dintre care aproximativ 600.000 sunt fumători pasivi.
Ziua Mondială fără Tutun este sărbătorită în fiecare an în 31 mai, iar tema din acest an pe care OMS o abordează o reprezintă interferenţele industriei tutunului, o ameninţare pentru sănătatea publică. Organizaţiile mondiale de sănătate încearcă să aplice o convenţie de limitare a acestora, cu scopul de a reduce prevalenţa tabagismului în lume. Tabagismul reprezintă o problemă de sănătate publică şi în România, subiectul fiind abordat şi în cadrul Congresului Societăţii Române de Pneumologie. "Fumatul reprezintă cauza multor afecţiuni pulmonare care ar putea fi evitate dacă se alege renunţarea la această dependenţă. Din păcate, oamenii nu realizează magnitudinea şi implicaţiile multiple pe care le are expunerea la substanţele toxice, cancerigene conţinute de ţigări", a declarat profesorul Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie.
În Uniunea Europeană se estimează că mai mult de jumătate de milion din decesele înregistrate anual se datorează fumatului, din care aproximativ 79.000 sunt considerate ca având legătură doar cu fumul de tutun din mediul ambiant, respectiv fumatul pasiv.
Contrar opiniei populare, nu există niciun sistem de ventilaţie capabil să elimine complet fumul de tutun, iar spaţiile pentru fumători din interior poluează întotdeauna aerul încăperilor în care nu se fumează. Mai mult, situarea spaţiilor pentru fumat în apropierea uşilor, ferestrelor sau aerisirilor din clădiri atrage adesea după sine expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant din cauza curentului.
Un telescop NASA pleacă în căutarea găurilor negre
NASA va lansa pe 13 iunie telescopul spaţial NuSTAR, un dispozitiv cu raze X ce beneficiază de o rezoluţie fără precedent, capabil să cerceteze Universul şi mai ales găurile negre şi să îi ajute astfel pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia cosmosului.
"NuSTAR (Nuclear Spectroscopic Telescope Array) ne va ajuta să înţelegem cum a evoluat Universul după Big Bang pentru a deveni atât de complex ca în zilele noastre", a declarat Paul Hertz, directorul diviziei de astrofizică din cadrul NASA, într-o conferinţă de presă ce a avut loc miercuri, la Washington. "Vom vizualiza corpurile cereşti cele mai calde, cele mai dense şi cele încărcate cu cea mai mare cantitate de energie într-o manieră fundamental nouă", a explicat Fiona Harrison de la Institutul de Tehnologie din California, coordonatoarea proiectului NuSTAR.
NuSTAR va fi primul telescop spaţial capabil să creeze imagini cosmice cu ajutorul razelor X de înaltă energie, aceleaşi raze folosite în medicină pentru a vizualiza scheletul sau pentru scanarea bagajelor pe aeroporturi.
Telescopul va produce imagini cu o rezoluţie de 10 ori mai mare decât rezoluţia imaginilor obţinute cu telescoapele actuale şi va fi de 100 de ori mai sensibil ca predecesorii săi care funcţionează în aceeaşi zonă a spectrului electromagnetic. NuSTAR va putea astfel să capteze energia înaltă a razelor X chiar şi dincolo de praful şi gazele care obstrucţionează observarea galaxiilor, a găurilor negre şi a stelelor neutronice aflate
în centrul Căii Lactee, galaxia din care facem parte.
NASA amânase în luna martie data iniţială de lansare a noului telescop.
NuSTAR va fi plasat pe orbită cu o rachetă Pegasus, lansată în plin zbor de un avion Lockheed L-1011.
În primii doi ani ai misiunii sale, NuSTAR va cartografia anumite regiuni ale boltei cereşti pentru a face un recensământ al stelelor "prăbuşite" şi a găurilor negre de diverse dimensiuni. Pentru a realiza acest obiectiv, telescopul va scruta regiunile din vecinătatea centrului Căii Lactee.
Noul telescop cu raze X va observa însă şi universul profund de dincolo de Calea Lactee, fapt care le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine natura jeturilor de particule emise de galaxiile cele mai îndepărtate, precum Centaurus A, unde se găsesc găuri negre supermasive.
Un roman printre persoanele răpite de Coreea de Nord?
Un grup format din rudele japonezilor răpiţi de Coreea de Nord au cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a sprijini salvarea acestora, afirmând că una dintre victime ar putea fi din România, ţară membră UE, relatează Yomiuri. "Este necesar sprijinul din partea ţărilor europene pentru a salva persoanele răpite", a declarat Teruaki Masumoto, secretarul general al grupului, într-o audiere în faţa subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European.
Aceasta a fost prima dată când un membru al grupului a vorbit în faţa Parlamentului European. Masumoto, în vârstă de 56 de ani, a subliniat că una dintre victimele răpirii ar putea fi din România, care este stat membru UE. Printre participanţii la audiere s-a aflat şi Robert King, trimisul special al Statelor Unite în Coreea de Nord pentru drepturile omului.
Vorbindu-le reporterilor după audiere, Masumoto a declarat că grupul crede că anul de după schimbarea regimului în Coreea de Nord este crucial pentru rezolvarea problemei răpirilor. În iulie 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Phenianului să elibereze imediat persoanele răpite.
"Noua SIDA", o boală care face ravagii pe continentul american
Aproximativ 10 milioane de persoane din întreaga lume sunt infectate cu un parazit numit trypanosoma, transmis de insecte, care a fost asemănat recent de cercetători cu virusul imunodeficienţei dobândite (HIV), potrivit Adevărul. Potrivit specialiştilor citaţi de "New York Times", aproape un sfert din persoanele înţepate de o specie de insecte ce trăiesc doar pe continentul american (triatoame hematofage, înrudite cu musca ţeţe) dezvoltă în timp o afecţiune extrem de gravă, numită boala Chagas. Aceasta are o perioadă de incubaţie care poate dura ani şi este aproape imposibil de tratat, din acest motiv fiind denumită "noua SIDA a continentului american".
O romancă, director al laboratorului de robotică de la MIT
Românca Daniela Rus este din 23 mai director al CSAIL, laboratorul de Computer Science şi Inteligenţa Artificială al prestigiosului institut MIT. Rus activează de nouă ani la MIT şi a dezvoltat o serie de roboţi, inclusiv unii capabili să facă grădinărit sau să taie un tort aniversar. CSAIL este cel mai mare laborator interdepartamental al MIT avand 900 de persoane organizate în 50 de grupuri de lucru, pe trei domenii mari: inteligenţă artificială, sisteme şi teorie. Rus are 48 de ani, a emigrat cu familia în SUA în anii '80 şi şi-a dat doctoratul în computer science la Cornell University. Din 2003 activează la MIT unde a ajutat la dezvoltarea a numeroşi roboţi.
Daniela Rus devine prima femeie care conduce CSAIL, iar despre proiectele ei neobişnuite s-a scris mult în presă internaţională, unul dintre cele mai recente subiecte fiind nisipul inteligent şi programabil care poate lua diverse forme. Ea propunea crearea unui "nisip inteligent" programabil la care grăunţele să comunice între ele şi să poată forma diverse obiecte, după dorinţă utilizatorului. Proiectul este la început şi se pot crea doar forme geometrice relativ simple, însă e de aşteptat ca lucrurile să evolueze.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
