Mozaic international: Ce a păţit medicul pakistanez care i-a ajutat pe americani să-l dibuiască pe ben Laden
Shakil Afridi a fost acuzat că a întreprins o falsă campanie de vaccinare la Abbottabad, oraşul unde se ascundea Ben Laden, împreună cu cele patru soţii ale sale şi copiii lor, pentru a le preleva ADN-urile. Se crede că această campanie a ajutat CIA să îl depisteze pe liderul reţelei teroriste, ucis apoi de forţele speciale americane. Medicul a fost condamnat de un tribunal tribal din districtul semiautonom de Khyber, din nord-estul ţării, de unde este originar. După anunţarea verdictului, Afridi a fost condus la închisoarea centrală din Peshawar, a precizat un purtător de cuvânt al administraţiei districtuale. Osama Ben Laden a fost ucis la 2 mai 2011 de un comando al Navy Seals, forţe de elită ale marinei americane, fără ştirea autorităţilor pakistaneze, care au protestat ulterior.
Proiectul moldovean al legii antidiscriminare, la a treia tentativă de adoptare
Guvernul Republicii Moldova a adoptat ieri controversatul proiect al legii antidiscriminare - Legea cu privire la asigurarea egalităţii - care a provocat deja reacţii negative atât din partea unor reprezentanţi ai Bisericii şi ai unor organizaţii religioase, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale de protecţie a drepturilor omului. Legea prevede egalitatea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici care consideră că astfel minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi, relatează Agerpres. Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat că se va opune adoptării acestei legi, lansând apeluri către deputaţi. Tototadă, el a anunţat că îşi va aduce susţinătorii la proteste, astăzi, în faţa Parlamentului. În acelaşi timp, societatea civilă acuză autorităţile că nu au ţinut cont de recomandările sale. Legea nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex, precum şi adopţiile. Sintagma "orientare sexuală", ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă. Guvernul a elaborat încă din februarie 2011 proiectul Legii antidiscriminare, dar l-a retras din parlament în urma mai multor critici, inclusiv din partea unor reprezentanţi ai alianţei de guvernare. Ulterior a fost elaborat un alt proiect, care a fost modificat din nou în urma presiunilor din partea societăţii. Premierul Vlad Filat declara ieri că proiectul respectiv, precum şi cel de reformare a Centrului anticorupţie, votat în cadrul aceleiaşi şedinţe, reprezintă ultimele restanţe ale Republicii Moldova în prima fază a planului de acţiune convenit cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.
Ce răspuns a avut Iranul după reuniunea NATO
Iranul nu vrea să se doteze cu bomba atomică şi nici cu o altă armă de distrugere în masă, în contextul în care consideră folosirea şi chiar deţinerea unui astfel de dispozitiv ca fiind contrare religiei, a reiterat ieri preşedintele Mahmoud Ahmadinejad. "Producerea şi utilizarea de arme de distrugere în masă sunt contrare religiei şi nu îşi au niciun loc în doctrina de apărare a Republicii Islamice a Iranului", a declarat Ahmadinejad într-un mesaj citit în faţa unei adunări de rude ale victimelor armelor chimice folosite în războiul dintre Iran şi Irak (1980-1988). El a amintit că această poziţie este "bazată pe învăţăturile Islamului şi pe fatwa (decret religios) liderului suprem", ayatollahul Ali Khamenei. Ahmadinejad a făcut această declaraţie înaintea reluării negocierilor între Iran şi marile puteri, începute ieri la Bagdad, în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică la contenciosul legat de programul nuclear iranian, condamnat de şase rezoluţii ale ONU, dintre care patru însoţite de sancţiuni. Un membru al delegaţiei iraniene a anunţat aseară că ţara sa a făcut o propunere în cinci puncte marilor puteri şi că erau aşteptate răspunsurile acestora. O parte a comunităţii internaţionale, cu occidentalii şi Israelul în frunte, bănuieşte Teheranul că urmăreşte să se doteze cu bomba atomică, criticând în special anumite aspecte învăluite în mister ale activităţilor nucleare iraniene.
Şapte răniţi, după ce un avion rusesc a luat foc în Cehia
Un avion rusesc de tip Antonov 30, cu aproximativ 20 de persoane la bord, a luat foc la aterizarea pe aeroportul militar Caslav, din centrul Cehiei, provocând rănirea a şapte persoane. "Avionul a avut probleme la trenul de aterizare", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ceh al Apărării, Jan Pejsek. "Avionul efectua o misiune de observare standard «Open Skies» (conform Acordurilor Conferinţei asupra securităţii şi cooperării în Europa) în spaţiul aerian al Cehiei", a precizat el. Doi dintre răniţi sunt în stare gravă. Paisprezece ruşi şi nouă membri ai armatei cehe se aflau la bordul avionului, a anunţat, la rândul său Jana Ruzickova, purtătoarea de cuvânt a Statului Major al armatei cehe. Avionul a ieşit cu aproximativ 200 de metri în afara pistei.
Talibanii atacă şcolile de fete
Aproximativ 80 de eleve ale unei şcoli din nord-estul Afganistanului s-au îmbolnăvit subit şi există suspiciuni că au fost otrăvite, într-un atac atribuit insurgenţilor talibani, relatează BBC News online. Patruzeci de eleve au fost deja externate, dar alte 40, inclusiv trei profesoare, sunt în spital. Datele preliminare ale anchetei sugerează inhalarea unor substanţe otrăvitoare, la şcoala Bibi Haji din provincia Takhar. Autorităţile suspectează că este vorba de un atac al talibanilor. Victimele, printre care se numără eleve de zece ani, au fost transportate la spital ieri, acuzând dureri de cap, greaţă şi ameţeli.
Romanii sunt cea mai mare comunitate de străini din Italia
numărul lor ajunsese deja foarte aproape de un million, la începutul anului trecut n peste 125.000 de copii români învaţă în şcolile din Peninsulă
Din cinci străini care trăiesc în Italia, unul e român, arată ultimul raport anual statistic italian citat de HotNews.ro. Astfel, potrivit ISTAT (Institutul Naţional de Statistică), romanii reprezintă 21,2% din totalul imigranţilor cu reşedinţa în Peninsulă. După romani, cei mai numeroşi sunt albanezii, marocanii, chinezii şi ucrainenii. La 1 ianuarie 2011, în Italia erau înregistraţi 968.576 de romani. Comunitatea care a avut cea mai mare creştere ca număr de persoane este cea romanească. În 1994, romanii nici nu făceau parte din topul celor mai numeroase zece comunităţi. Efectivul lor a crescut brusc în 2003, înregistrand o creştere cu 150% faţă de anul precedent. Pentru prima oară, la sfarşitul anului 2003, romanii s-au afirmat în statistici ca fiind cea mai numeroasă comunitate (240.000 de membri, adică 6,1% din totalul străinilor), depăşind-o pe cea albaneză şi pe cea marocană.
Romanii sunt pe primul loc şi în clasamentul minorilor străini din şcolile italiene. În anul şcolar 2010/2011, au fost înscrişi în institutele de învăţămant din Peninsulă 126.300 de elevi romani.
Populaţia Italiei, conform aceluiaşi raport, este de aproape 60 de milioane de persoane (59.464.000). Datele au fost centralizate în urma celui de-al XV-lea recensămant general al populaţiei, demarat în luna octombrie 2011. Populaţia Italiei a crescut cu 2.687.000 de persoane faţă de recensămantul din 1991. Creşterea demografică, se arată în Raport, se datorează aproape exclusiv străinilor, al căror număr s-a triplat practic în ultimul deceniu.
Italia, împreună cu Spania, sunt cele două ţări europene care au avut cea mai mare creştere demografică datorată imigraţiei, înregistrată în ultimii 20 de ani.
Gazoductul Iaşi-Ungheni devine proiect de interes naţional pentru moldoveni
Aşa este descrisă construcţia celor 31 de km ai magistralei într-o hotărare de guvern ce va fi adoptată săptămana viitoare de Executivele celor două ţări
Guvernele României şi Republicii Moldova vor declara săptămâna viitoare construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni proiect de interes naţional, a declarat ieri, în şedinţa de guvern, premierul de la Chişinău, Vlad Filat. Filat a menţionat că a convenit acest lucru cu premierul român Victor Ponta în cadrul unei convorbiri telefonice. "Am avut o discuţie dimineaţă cu prim-ministrul României, dl Victor Ponta, şi am convenit ca în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare, concomitent, să adoptăm hotărârea de guvern pentru a declara construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni ca fiind de interes naţional", a precizat Vlad Filat. El i-a cerut ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, să pregătească proiectul respectiv de hotărâre.
Construcţia gazoductului a fost agreată şi inclusă în Protocolul de colaborare moldo-român din 24 mai 2010 şi în Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri al României din 25 octombrie 2010. Scopul principal al gazoductului este de a asigura o sursă alternativă de livrare a gazelor naturale în sistemele de transport de gaze ale ambelor ţări.
Proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 9 km pe teritoriul Republicii Moldova, plus traversarea râului Prut. Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane de euro, o parte din cheltuieli urmând a fi acoperite din fonduri europene.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
