Mozaic international: Cancelarul Germaniei nu se bagă în
"Cancelarul n-a propus un referendum, şi nici altceva care să poată fi interpretat în acest sens", a declarat purtătorul de cuvânt Georg Streiter. "Cancelarul german nu va furniza ingrediente acestei bucătării politice între partidele în fierbere" din Grecia, a adăugat Streiter la întrebările foarte insistente ale jurnaliştilor. "Puteţi porni de la principiul" că dna Merkel se opune în continuare unui astfel de referendum, a precizat Streiter răspunzând unei întrebări referitoare la referendumul evocat anul trecut de premierul grec din acea vreme Georgios Papandreou, care a generat critici în Germania. Guvernul interimar grec afirma vineri că dna Merkel a sugerat un astfel de referendum în cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele grec, Carolos Papoulias. În pofida dezminţirii categorice din partea Cancelariei germane, încă de vineri, informaţia a făcut să curgă multă cerneală în Grecia la sfârşitul săptămânii trecute. Revista germană Der Spiegel asigura printre altele în ediţia sa de ieri că Angela Merkel ar fi făcut într-adevăr această propunere.
Rusia aruncă Iranului un colac de salvare
Rusia vrea să propună Iranului maine, la Bagdad, să limiteze îmbogăţirea uraniului la nivelul de 20%, în schimbul anulării sancţiunilor, exprimându-şi, în plus, îngrijorarea faţă de unele "semnale" referitoare la o posibilă opţiune militară. "Am vrea ca, cu titlul de prim pas, Teheranul să adopte măsuri pentru oprirea îmbogăţirii uraniului la nivelul de 20%", a declarat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe. "Această problemă are numeroase aspecte. Trebuie să discutăm despre ele la Bagdad. Dacă se face simţită o mişcare în această direcţie, atunci Cei şase (grupul "5^1") vor trebui, la rândul lor, să arate în practică Iranului că situaţia se ameliorează", a adăugat el. "Partea rusă speră că eforturile comune ale Celor şase, bazate pe rezultatele foarte serioase ale examinării acestor probleme (la summitul G8 de la Camp David), vor permite oprirea deteriorării situaţiei", a adăugat el. În schimb, el a exprimat îngrijorarea Rusiei faţă de menţinerea de către anumite ţări occidentale a unei posibile opţiuni militare împotriva Teheranului.
Pasager clandestin periculos în compartimentul unui tren ceh
Apariţia bruscă a unui şarpe lung de un metru şi jumătate, ascuns sub un scaun, le-a provocat duminică un şoc celor trei călători aflaţi într-un compartiment al trenului expres care se deplasa între oraşul slovac Zilina şi Praga. Potrivit site-ului www.novinky.cz, reptila de culoare portocaliu cu galben, care nu aparţinea niciunui pasager, a ieşit din ascunzătoare cu puţin timp înainte ca trenul să oprească la Kolin (la 50 de kilometri de Praga), pentru a se instala confortabil pe piciorul unei pasagere. "Într-o primă fază, ea nu a remarcat-o dar la scurt timp a început să ţipe", a povestit acestui site un călător în vârstă de 36 de ani. Pasagerii şi-au părăsit imediat locurile. "Controloarea a văzut şarpele şi a închis compartimentul cu cheia", a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei Căilor ferate cehe (CD), Radka Pistoriusova. La Praga, poliţiştii însoţiţi de un specializat în capturarea animalelor evadate au avut neplăcuta surpriză de a descoperi un compartiment gol. Căutarea reptilei a continuat duminică după-amiaza, potrivit site-ului.
Patru tone de droguri în derivă, în largul Californiei
Autorităţile americane au descoperit patru tone de marijuana, cu o valoare de vânzare pe piaţa neagră de 3,6 milioane de dolari, plutind în Oceanul Pacific, în largul plajei Dana Point (California), relatează CNN. Ambarcaţiuni ale Poliţiei de frontieră şi ale Pazei de coastă au descoperit 160 de pachete cu marijuana, conform postului KCBS, afiliat CNN. Pachetele pluteau la aproximativ 25 de kilometri de ţărm, în largul Californiei.
NATO şi-a deschis oficial umbrela, în aşteptarea unei "ploi" de rachete
Aproximativ 30 de state au fost indicate la reuniunea de la Chicago ca posibile surse de producere şi lansare a rachetelor "inamice"
NATO a oficializat duminică noaptea prima fază a scutului antirachetă, din care fac parte şi interceptoarele amplasate în România, destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran. Proiectul a fost propus de Washington, dar a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova. "Acesta este primul pas către obiectivul nostru pe termen lung pentru a asigura o protecţie completă pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele" ţărilor europene, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Chicago, unde se desfăşoară summitul Alianţei Nord-Atlantice.
Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au declarat, solemn, că faza iniţială de dezvoltare ("capacitatea interimară") a fost finalizată. Aceasta este prima dintre cele patru etape în care va fi instalat scutul european antirachetă, sistem defensiv ce va fi complet până în anul 2020, precizează Agerpres.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. În lume, aproximativ 30 de naţiuni ar fi capabile de acest lucru, dar una dintre ele, Iranul, a fost clar identificată ca reprezentând pericolul potenţial, pentru că dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000-2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.
Rusia e supărată
Acest proiect a devenit, cu trecerea anilor, principalul motiv al neînţelegerilor dintre NATO şi Rusia, răcind încă o dată relaţiile mai apropiate obţinute după căderea Zidului Berlinului. Ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov, a avertizat la începutul lunii mai că negocierile dintre cele două părţi sunt "aproape în impas", fapt ilustrat şi de lipsa unor importanţi oficiali ruşi la Chicago. Rusia a ameninţat că-şi va activa sistemele de apărare antirachetă şi că va desfăşura rachete Iskander la Kaliningrad, enclavă rusă la porţile UE, în cazul în care nu va obţine concesii din partea aliaţilor.
"Vom continua dialogul cu Rusia şi sper că, într-un anumit punct, Rusia va realiza că este în interesul nostru comun să cooperăm în domeniul apărării antirachetă", a declarat duminică Anders Fogh Rasmussen.
În Europa, unii experţi sunt rezervaţi în legătură cu acest proiect costisitor a cărui eficienţă nu este garantată. "Există încă foarte multe necunoscute tehnice", a afirmat Nick Witney, de la European Council on Foreign Relations, exprimându-şi de asemenea îndoieli cu privire la capacitatea statelor "paria" de a lovi teritoriul european.
După ce s-a declarat "reticent" în timpul campaniei electorale, noul preşedinte francez, Francois Hollande, şi-a afişat duminică "pragmatismul" cu privire la această problemă. Este necesar "să se ia toate măsurile de precauţie şi toate condiţiile să fie îndeplinite", a subliniat el.
Cuvinte inventate pentru criza euro: Grexit, Geuro, Euroghedon sau Acropolipsa
Cotidianul american Wall Street Journal a adunat cele mai noi cuvinte lansate în ultimele luni pe fondul problemelor din zona monedei unice
Criza din Grecia a creat şi o terminologie cu totul nouă pentru a descrie evenimentele legate de ţară şi zona euro, "Grexit", "Geuro", "Euroghedon", "Neuro" sau "Acropolipsa" devenind cuvinte folosite curent de bancheri şi jurnalişti, scrie cotidianul american Wall Street Journal. Pentru Grecia, începutul a fost "Grexit" (Greek euro exit - ieşirea Greciei din zona euro), termen introdus de Citigroup în februarie. Iniţial întâmpinat cu respingere, cuvântul este folosit la scară largă în prezent de analişti şi investitori.
Cel mai nou "monstru" a fost creat luni de Deutsche Bank, care a venit cu ideea ca Grecia să folosească o monedă separată fără a părăsi complet zona euro.
"Inevitabil, moneda se numeşte «Geuro»", scrie ironic Wall Street Journal.
Geuro nu trebuie, însă, confundat cu o altă monedă, Neuro, care ar fi fost propusă de Martin Taylor, preşedinte al Syngenta şi fost director general al Barclays. Taylor a folosit termenul în 2010 pentru a descrie o monedă mai puternică, care ar urma să fie introdusă în nordul Europei în cazul unei dezmembrări a zonei euro. Moneda lui Taylor pentru sudul Europei s-ar numi "sudo".
"Euroghedon" (Eurogeddon) şi "Acropolipsa" (Acropolypse) există de ceva timp, scriu jurnaliştii Wall Street Journal, adăugând că "Grelection" (Greece election - alegeri în Grecia), inventat de Rabobank, nu va rezista, probabil, la fel de mult.
Mai sus pe lista creativităţii se situează editorul Channel 4 Faisal Islam, responsabil pentru "drachmail" (drachma blackmail - şantajul drahmei), termen definit ca "folosirea conştientă a unei eventuale ieşiri dezordonate a Greciei din zona euro ca instrument de negociere".
