Internațional

Cum a devenit Netanyahu regele politicii israeliene

Ziarul de Vrancea
9 mai 2012 210 vizualizări
O mişcare surprinzătoare, care i-a reuşit premierului după ce acesta anunţase alegeri anticipate, l-a propulsat în fruntea unui guvern bazat pe cea mai largă majoritate din istoria Israelului

Parlamentul israelian a aprobat ieri, cu 71 de voturi pentru şi 23 împotrivă, acordul guvernului de uniune naţională semnat între premierul Benjamin Netanyahu şi liderul opoziţiei, Shaul Mofaz. Acest acord îl plasează pe Netanyahu în fruntea uneia dintre cele mai mari coaliţii guvernamentale din istoria Israelului, având 94 din totalul de 120 de locuri în Parlament. Conform termenilor acordului, Shaul Mofaz devine viceprim-ministru şi ministru fără portofoliu. În virtutea acordului guvernamental, Netanyahu şi Mofaz au stabilit înlocuirea legii care le permite evreilor ultraortodocşi să fie scutiţi de serviciul militar, un subiect foarte controversat în Israel.

"Manevra"

Mişcarea surprinzătoare în toiul nopţii dintre cei doi oameni politici israelieni l-a făcut pe unul dintre ei, Benjamin Netanyahu, câştigătorul de drept al acestei "lovituri de stat legale", executată în contextul anunţului prealabil (care lasă să se întrevadă acum manevra) de convocare a alegerilor anticipate, comentează cotidianul Las Provincias, preluat de Agerpres. Cum remarca imediat ziarul liberal Haaretz, Netanyahu a devenit "regele politicii israeliene".
Mofaz s-a pretat la acest joc, deoarece partidul său Kadima era într-o scădere accelerată în sondaje, riscând ca din cele 29 de locuri să rămână cu 10 sau doar 8. Anunţatele alegeri erau fixate pentru începutul lunii septembrie, dar acum legislatura se va prelungi încă un an şi jumătate. Mofaz, în schimbul acestui târg şi după ce a debarcat-o de la conducere în alegerile primare pe Tzipi Livni, va avea rang de vicepremier şi va ocupa un loc în cabinetul de securitate.

De la Iran înapoi în Palestina

Faptul că Mofaz a declarat după ce a câştigat alegerile primare în faţa lui Livni, că nu va intra niciodată într-o coaliţie de guvernământ cu Netanyahu, va rămâne doar o afirmaţie de împrejurare, dată repede uitării. Dar Mofaz a mai spus ceva: dosarul palestinian şi conflictul teritorial, nu Iranul nuclear, sunt ameninţarea reală la securitatea Israelului. Cu precizarea că Mofaz este evreu iranian - născut la Teheran în 1948 - şi este "mai mult şoim decât porumbel".
De aceea, deşi partidul său devine parte a majorităţii parlamentare şi nu a executivului, el va avea în guvern un rol important: se va ocupa de dosarul palestinian şi de aşa-numitul "proces de pace", aflat în impas şi dat uitării, în calitate de membru în cabinetul de securitate care ia marile decizii. Dacă se are în vedere frustrarea lui Obama, faţă de îngheţarea negocierilor cu palestinienii, atunci numirea lui Mofaz poate fi văzută ca un gest cu ochiul făcut Washingtonului.
Totuşi, cei care cunosc "planul Mofaz" nu îşi fac mari iluzii: cedarea imediată a 60 la sută din teritoriile ocupate părţii palestiniene şi negocierea restului. A se subînţelege rămânerea Ierusalimului de Est sub suveranitate israeliană. Altfel spus, lucruri deja auzite şi respinse chiar de aripa cea mai blândă a rezistenţei palestiniene. Nu va da rezultate şi toată lumea ştie. Cel mai bine ştie Netanyahu, care a manevrat situaţia în favoarea lui şi a câştigat partida nocturnă cu un gol dat în ultimul minut.

Restul opoziţiei rămane în opoziţie

Descrisă ca "mişcare-surpriză", ceea ce s-a întâmplat se potriveşte cu practicile veroase ale politicii israeliene, poate cea mai profesionistă şi mai cinică din lume, şi va avea implicaţii considerabile şi imediate, pe lângă evitarea devansării electorale. Prima dintre ele se referă la renunţarea scutirii, în vigoare, de la serviciul militar a tinerilor ultraortodocşi cu vârsta de convocare şi pe care o mare parte din societate o vede ca pe un privilegiu intolerabil. Mofaz, general şi fost şef al Statului Major va sprijini cu drag această iniţiativă, iar cu locurile sale însumate în Parlament îl va proteja pe Netanyahu (Likud, dreapta naţionalistă laică) de ostilitatea aliaţilor religioşi.
O altă consecinţă: partidele de opoziţie, Partidul Muncii şi Meretz, reprezentând stânga clasică aveau, potrivit sondajelor, foarte bune perspective electorale şi mizau pe recuperarea multor mandate. Dar acum vor trebui să aştepte până la sfârşitul anului 2013. La fel va face şi carismaticul Yair Lapid, fost prezentator TV, lansat pe scena politică cu un nou partid. El a calificat înţelegerea dintre cei doi, ca un pact "repugnant", între alte calificative


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.