Mozaic international: Valul de imigranţi români şi bulgari sufocă serviciile sociale germane
Săptămâna aceasta, Serviciul german pentru integrare şi imigraţie (SVR) va prezenta evaluarea pe anul 2012. Raportul anual, care analizează colaborarea dintre autorităţile federale, regionale şi locale, a ajuns la o concluzie dură: coordonarea este inadecvată, iar colaborarea efectivă este inexistentă. Conform raportului, eforturile de integrare a imigranţilor români şi bulgari par ineficiente, mulţi dintre străini confruntându-se în Germania cu un sistem pe care nu îl înţeleg. Guvernul german nu are o strategie unitară de integrare a imigranţilor est-europeni, iar autorităţile locale cred că mulţi dintre români şi bulgari sunt muncitori sezonieri, când, de fapt, aceştia rămân definitiv în Germania, aşa cum s-a întâmplat în trecut cu turcii şi grecii.
Numărul 2 în UE avertizează că 2013 va fi un an crucial pentru viitorul Europei
Anul care urmează va fi crucial pentru relansarea şi viitorul Europei, a declarat ieri Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, cu ocazia Zilei Europei, când se împlinesc 62 de ani de la Declaraţia Schuman. "În fiecare an sărbătorim Ziua Europei uitându-ne înapoi la istoria integrării europene şi la lucrurile pe care le-am reuşit împreună. Însă ar trebui să fie de asemenea o oportunitate de a privi înainte", se arată în mesajul înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate. "Citim mult în presă despre criza financiară şi problemele economice cu care ne confruntăm. Însă bazele economiei europene rămân puternice. Iar valorile comune care ne unesc sunt mai importante ca oricând", a mai afirmat Catherine Ashton. Ea a subliniat de asemenea că anul care urmează "va fi crucial pentru relansarea Europei şi pentru viitorul Europei", "nu doar prin paşii pe care îi facem în interiorul Uniunii Europene în privinţa economiei şi prin aderarea Croaţiei în iulie 2013", ci şi prin angajamentele globale ale UE.
Grecia mai primeşte azi o tranşă de bani. Vor fi ultimii?
Grecia va primi astăzi, aşa cum este prevăzut, o tranşă în valoare de 5,2 miliarde de euro de la creditorii săi publici, în pofida incertitudinii politice care afectează ţara, însă plata viitoarelor tranşe de ajutor sunt în discuţie, a avertizat un ministru european. "Plata va fi efectuată deoarece a fost aprobată deja" de către creditori, a declarat ieri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Amadeu Altafaj, întrebat de AFP dacă Grecia va primi următoarea tranşă în valoare de 5,2 miliarde de euro, a cărei plată este prevăzută pentru 10 mai. După acest termen planează incertitudinea. Ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, afirma ieri că nu se va plăti nimic, dacă nu se formează un Guvern. "Noi trebuie să spunem, în prezent, poporului grec că situaţia este gravă, că nicio ţară din Uniunea Europeană nu va putea debloca nici măcar o parte din aceste 130 de miliarde de euro pe care le-am pus la dispoziţia grecilor, dacă nu există un Guvern funcţional, care respectă regulile stabilite şi care gestionează banii acordaţi", a declart el la Bruxelles. Grecia se va confrunta cu primul termen pe 15 mai, când va trebui să ramburseze suma de aproximativ 450 de milioane de euro, în contul unor obligaţiuni pe care deţinătorii au refuzat să le şteargă în cadrul unei vaste operaţiuni de restructurare a datoriei sale, desfăşurată în martie. În plus, Atena trebuie să ramburseze Băncii Centrale Europene (BCE) aproximativ 3,3 miliarde de euro, până pe 18 mai.
Prima greşeală a lui Hollande?
Francois Hollande a fost acuzat de ipocrizie după ce a efectuat prima sa călătorie în calitate de preşedinte ales al Franţei cu un avion privat, la costuri de 15.000 de euro pe oră, relatează Daily Mail. Liderul de stânga, care a promis taxe mai mari pentru cei bogaţi, a mers la Paris cu un avion de lux de tip Falcon 900, duminică seara, la scurt timp după ce a câştigat alegerile prezidenţiale. El a făcut cursa de 45 de minute pentru a se adresa susţinătorilor săi la un concert din capitală, după ce şi-a petrecut seara în oraşul său, Tulle. El a ales această cale de transport deşi în urmă cu o lună insista că, dacă va fi ales, va "călători cu trenul". Utilizatorii de Twitter l-au criticat imediat pentru că şi-a "încălcat promisiunea" şi l-au comparat cu predecesorul său Nicolas Sarkozy, cunoscut pentru preferinţa sa pentru lux. Alţii au apreciat că el ar fi trebuit să aleagă între a-şi sărbători victoria la Tulle sau la Paris, mai degrabă decât să ia avionul, deşi acesta a fost plătit de Partidul Socialist, nu de contribuabili. "Nu a avut de ales. Voia să ţină un discurs în oraşul său, ca semn de respect", a declarat purtătorul său de cuvânt, Bruno Le Roux, care a adăugat că trenul face cinci ore între cele două localităţi.
Tradiţie de 9 mai la Moscova: arsenalul rusesc a fost scos la defilare
Conducerea rusă a sărbătorit ieri 67 de ani de la victoria asupra regimului nazist prin tradiţionala paradă în Piaţa Roşiei din Moscova, unde au defilat peste 14.000 de soldaţi şi a fost etalată tehnică militară "fără seamăn în lume". Parada a debutat când orologiul Kremlinului a bătut ora 10.00 (9.00 ora României), în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin, a premierului Dmitri Medvedev, după o recentă rocadă de posturi între cei doi, dar şi a fostului lider sovietic, Mihail Gorbaciov. În public s-au aflat peste o mie de veterani, cărora li se aduce un omagiu în această zi pentru curajul de care au dat dovadă şi suferinţele îndurate pe front. Între invitaţi, s-au numărat membri ai corpului diplomatic acreditat la Moscova.
Militar american, violator în Coreea de Sud
Un militar american a fost condamnat ieri, de către un tribunal din Seul, la şase ani de închisoare pentru violarea, în septembrie 2011, a unei adolescente sud-coreene în vârstă de 17 ani. Kevin Robinson, în vârstă de 21 de ani, a fost găsit vinovat de violarea reclamantei la domiciliul acesteia, la Seul, în timp ce tânăra se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Militarul şi-a susţinut nevinovăţia, afirmând că a întreţinut cu această fată un raport sexual oral consimţit. Tribunalul central din capitala sud-coreeană a mai hotărât ca identitatea condamnatului să fie accesibilă timp de zece ani pe un site al Guvernului. Armata americană este prezentă în Coreea de Sud de la Războiul din Coreea (1950-1953). Mai multe cazuri de moravuri, în care au fost implicaţi militari americani staţionaţi în această ţară, au produs, în ultimii ani, indignarea opiniei publice.
Breivik striga de bucurie în timp ce ucidea
Declaraţia aparţine unuia dintre supravieţuitorii masacrului pe care asasinul l-a dezlănţuit pe o insulă unde se desfăşura o reuniune a tinerilor
Anders Behring Breivik striga de bucurie în timp ce trăgea asupra tinerilor reuniţi pe Insula Utoya, a declarat ieri o femeie care a supravieţuit atacului acestuia de anul trecut, în regiunea capitalei norvegiene, în care au fost ucise 69 de persoane. Vorbind cu o voce clară şi hotărâtă, Tonje Brenna a povestit la tribunalul din Oslo cum, refugiată într-un colţ al falezei, a auzit efuziunile de bucurie ale atacatorului, în timp ce în jurul ei se prăbuşeau cadavre, pe 22 iulie 2011. "Sunt absolut sigură că am auzit strigăte de bucurie", a declarat femeia, în vârstă de 24 de ani, prima dintre supravieţuitori care depune mărturie în proces. "Dacă ar trebui să spun pe litere (ceea ce am auzit), ar fi U-H-U-U. (Este vorba, în mod) clar, de strigăte de bucurie", a declarat ea.
Aşezat în boxă, la doar câţiva metri de ea, Breivik, care şi-a exprimat foarte puţin emoţiile de la începutul procesului său, la 16 aprilie, a dezaprobat cu un semn din cap depoziţia secretarei generale a Mişcării Tineretului Laburist (AUF).
În contextul în care problema sănătăţii sale mentale se află în centrul procesului împotriva sa, acuzatul a negat că ar fi râs sau zâmbit în timpul atacului. "De ce aş fi râs, când mă aflam acolo? Nu este adevărat. Este oribil. Nu aş fi zâmbit", a declarat el în faţa Curţii.
În cazul în care va fi declarat iresponsabil din punct de vedere penal, Breivik riscă să fie internat pe viaţă într-o instituţie psihiatrică. Dacă va fi declarat reponsabil, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care ar putea fi prelungită ulterior atât timp cât va fi considerat periculos. Judecătorii de la tribunalul din Oslo vor trebui să se pronunţe asupra acestei probleme într-un verdict aşteptat în iulie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
