Grecii s-au răzbunat pentru austeritatea impusă de UE
Cele două partide proausteritate din Grecia - Pasok (socialişti) şi Noua Democraţie (dreapta) - au suferit un regres în scrutinul din Grecia, obţinînd împreună între 31 şi 37 la sută din voturi, faţă de 77,4 la sută în 2009, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Dacă rezultatele oficiale vor confirma acest rezultat, cele două partide nu vor mai putea forma un guvern de coaliţie care să continue politicile de austeritate impuse de UE şi FMI.
Scrutinul a fost dominat de contestarea măsurilor de austeritate, astfel că partidul Syriza (stînga radicală) a obţinut între 15,5 şi 18,5% din voturi. Şi formaţiunea neonazistă Chryssi Avghi va avea pentru prima oară membri în Parlamentul grec, după ce a obţinut între şase şi opt la sută din voturi în scrutinul parlamentar. În scrutinul din 2009, grupul extremist obţinuse doar 0,29% din voturi.
Scrutinul din Grecia tinde aşadar să avantajeze partidele radicale, pe fondul protestelor violente faţă de măsurile de austeritate impuse de FMI şi UE. Votul de ieri este crucial pentru supravieţuirea ţării în euro, dar riscă să o scufunde în instabilitate, avînd în vedere respingerea - aşteptată, de altfel - a celor două partide, arhitecţi ai austerităţii, în favoarea formaţiunilor care sînt împotriva ei. Ultimele sondaje publicate în urmă cu 15 zile anunţau o prăbuşire a bipartidismului în vigoare de 30 de ani, făcut responsabil de dezastrul economic.
Viitorul Guvern: misiune imposibilă
Alegerile din Grecia ar putea arunca din nou ţara în dezordine, agitînd investitorii care credeau că acordul de restructurare a datoriilor şi de evitare a intrării în default a ţării a marcat sfîrşitul unui capital major al crizei datoriilor din zona euro, relatează CNBC. Guvernul actual al Greciei s-a angajat la măsuri dure de austeritate în schimbul celui de-al doilea program de sprijin din partea UE şi FMI, în timp ce restructurarea datoriilor către creditorii privaţi a provocat acestora pierderi semnificative.
Analiştii se aşteaptă ca guvernul rezultat în urma alegerilor să onoreze aceste angajamente, dar să încerce probabil renegocierea unora dintre prevederile acordului cu instituţiile internaţionale, pentru a linişti alegătorii nemulţumiţi de reducerea salariilor şi pensiilor.
"O parte a problemei este că guvernul elen pare că rămîne rapid fără bani. Potrivit FMI, guvernul are din nou datorii către furnizori, astfel că necesitatea aplicării măsurilor de austeritate, pentru a primi fonduri prin programul internaţional, este acută", se arată într-o notă a băncii elveţiene UBS. Noul guvern trebuie să aplice rapid măsurile de austeritate, în decurs de o lună de la alegeri, pentru a evita agitaţia din pieţe, ceea ce pare improbabil, avînd în vedere promisiunile electorale ale partidelor, potrivit analiştilor băncii.
Noul Executiv are o sarcină descurajatoare: să reducă imediat cheltuielile bugetare cu peste trei miliarde de euro şi să pregătească economii suplimentare de 12 miliarde de euro pentru 2013-2014, în conformitate cu acordul de salvare, pentru a coborî datoria publică la circa 117% din PIB pînă în 2020.
