Mozaic international: Cinci inspectori români în misiunea ONU de monitorizare în Siria
"România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan", precizează comunicatul de presă.
Încă un militar ISAF a fost ucis de un membru al armatei afgane
Un militar din cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan a fost ucis de un bărbat îmbrăcat în uniforma armatei afgane, anunţă Forţa NATO din Afganistan. "Un individ purtînd uniforma armatei afgane a deschis focul spre militari ai coaliţiei, în sudul Afganistanului, omorînd un militar", precizează ISAF. Autorul atacului armat a fost ucis şi el în schimbul de focuri care a urmat.
Obama s-a lansat oficial în cursa pentru realegere
Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, preşedintele Barack Obama a ţinut sîmbătă primele mitinguri oficiale de campanie, prilej cu care l-a atacat în special pe adversarul său republican, Mitt Romney, în condiţiile în care veştile economice nu sînt atît de bune cum spera. Însoţit de prima doamnă, Michelle Obama, preşedintele democrat a încercat să facă apel la armata de militanţi care l-au propulsat la Casa Albă în 2008. Cu prilejul unui prim miting, la Colombus (Ohio, nord), Obama a remarcat că Romney ar fi un preşedinte cu "idei proaste", precum cea de a reduce impozitele pentru bogaţi şi cheltuielile pentru programele sociale. El a reamintit că şi-a asumat preşedinţia în 2009, pe fondul celei mai grave crize economice după 1930, şi a recunoscut că vremurile sînt încă grele pentru mulţi americani. Obama a ţinut să-l critice pe Romney care declarase la un miting că şi "companiile sînt asemenea unor persoane", precizînd că "nu companiile sînt persoane, ci persoanele sînt persoane".
Cinci morţi după prăbuşirea unui autocar de pe un pod
Cinci persoane au murit, iar alte nouă au fost grav rănite după ce un autocar care transporta foşti agenţi ai carabinierilor a căzut de pe un pod, în Italia. Accidentul a avut loc pe şoseaua de legătură dintre autostrăzile A13 şi A4, între oraşele Padova şi Bologna, în apropierea localităţii Legnaro. La bordul autocarului erau 23 de persoane, membri ai unei asociaţii a foştilor angajaţi ai carabinierilor. Sîmbătă dimineaţă, în jurul orei 8, şoferul autocarului a pierdut controlul, iar vehiculul a căzut de la înălţimea de aproximativ 50 de metri, după ce a rupt bara de protecţie a podului rutier.
Sute de arestări şi stare de asediu la Cairo
Parchetul militar egiptean a plasat sîmbătă 300 de persoane în arest preventiv pentru 15 zile după o serie de ciocniri violente între manifestanţi şi soldaţi vineri în apropierea Ministerului Apărării de la Cairo. Printre deţinuţi se află nouă jurnalişti. Un responsabil al serviciilor de securitate a confirmat acest număr. Armata egipteană a instituit starea de asediu din nou în noaptea de sîmbătă spre duminică, pentru a doua seară consecutivă, în vecinătatea Ministerului Apărării.
Associated Press: Traian Băsescu, ultimul supravieţuitor
Agenţia americană de presă relatează despre înlocuirea liderilor statelor europene din cauza crizei
Liderii a numeroase state europene pierd alegerile pe fondul crizei economice, următorul exemplu riscînd să fie preşedintele francez Nicolas Sarkozy, singura excepţie fiind România, unde Traian Băsescu, perceput drept un lider puternic, a fost reales în 2009, comentează Associated Press. "Este de aşteptat ca preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, să piardă funcţia după scrutinul de duminică. Dacă va pleca de la putere, se va alătura altor politicieni renumiţi: aproape toate statele europene afectate de criză care au organizat alegeri începînd din 2009 au renunţat la liderii care erau în funcţii", comentează editorialistul AP Daniel Woolls, într-un material pe tema alegerilor din Franţa intitulat: "Liderii politici din Europa cad din cauza crizei: urmează Sarkozy".
Agenţia Associated Press prezintă o listă a ţărilor europene ai căror lideri politici au fost schimbaţi din cauza crizei economice.
În Spania, pe fondul măsurilor dure de austeritate şi ratei foarte ridicate a şomajului, socialiştii conduşi de premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero au pierdut alegerile în noiembrie 2011.
Fostul premier italian Silvio Berlusconi, acuzat de aproape orice, de la relaţii cu dame de companie pînă la acte de corupţie, a fost nevoit să demisioneze în noiembrie 2011, pe fondul lipsei de încredere în abilităţile de relansare economică, fiind înlocuit cu tehnocratul Mario Monti.
Fostul ministru de Finanţe britanic Gordon Brown, devenit premier al Marii Britanii după retragerea lui Tony Blair, a condus Partidul Laburist la eşec în alegerile din mai 2010.
Situaţii similare s-au produs în ţări precum Irlanda, Portugalia, Danemarca şi Finlanda, reaminteşte Associated Press. Un exemplu foarte clar este cel al Greciei, unde socialistul George Papandreou, ajuns la putere în octombrie 2009, a fost nevoit să demisioneze după doi ani, din cauza celei mai grave crize economice, fiind înlocuit de tehnocratul Lucas Papademos.
Însă, potrivit Associated Press, în tabloul politic al liderilor europeni este şi o excepţie notabilă: "Preşedintele României, Traian Băsescu, a cîştigat un nou mandat în 2009, anul în care economia României s-a contractat cu 7% şi în care România a primit un credit de 20 de miliarde de euro din partea FMI, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Băsescu, un fost comandant de navă, a cîştigat pentru că este perceput ca fiind un lider puternic într-o perioadă de criză".
O altă excepţie este Polonia, dar aceasta este singura ţară europeană care nu a fost afectată de recesiune.
În Statele Unite începe un proces aşteptat de 11 ani
Cinci bărbaţi au fost acuzaţi oficial de organizarea atentatelor de la 11 septembrie 2001
Cei cinci suspecţi de atentatele de la 11 septembrie, dintre care creierul lor autoproclamat Khaled Sheikh Mohammed, au fost acuzaţi oficial sîmbătă de uciderea fiecăreia dintre cele 2.976 de victime ale atacurilor din 2001 în Statele Unite.
Khaled Sheikh Mohammed, un pakistanez de 47 de ani, nepotul lui de aceeaşi naţionalitate Ali Abd al-Aziz Ali, dar şi yemeniţii Ramzi ben al-Shaiba şi Wallid ben Atash, precum şi sauditul Mustafa al-Houssaoui riscă pedeapsa cu moartea. După mai mult de nouă ore de audieri, ei au fost acuzaţi de "complot, atacuri asupra civililor, răniri intenţionate, crimă şi încălcarea dreptului de război, distrugere, deturnări de avioane şi terorism", a anunţat procurorul, generalul Mark Martins.
După aproape unsprezece ani de la comiterea atacurilor, cei cinci suspecţi de atentatele de la 11 septembrie au refuzat să pledeze vinovat sau nevinovat imediat.
Unul dintre cei cinci a strigat sîmbătă la audiere "Ne veţi omorî", rupînd tăcerea pe care cei cinci şi-o impuseseră în mod deliberat, pentru a-şi demonstra nemulţumirea.
Procurorul a indicat că acuzarea este gata să deschidă procesul pe 1 august, dar apărarea a spus că este nevoie de cel puţin un an în plus. Procesul nu va începe astfel înainte de mai 2013, dar această dată nu a fost încă hotărîtă şi ar putea fi amînată. Următoarea şedinţă, dedicată recursului apărării, va avea loc la 12-15 iunie la Guantanamo.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
