Un an fără inamicul public numărul unu
Deja decimat şi dezorganizat de atacurile cu rachetă desfăşurate de avioanele americane fără pilot în zonele tribale din Pakistan şi Afganistan, nucleul reţelei, denumit de specialişti "Al-Qaida-Central", este de acum redus la cîteva zeci de persoane preocupate în principal de propria supravieţuire. Chiar dacă perpetuează apelurile la jihadul global, succesorul desemnat al "emirului Osama", egipteanul Ayman al-Zawahiri, nu a reuşit să se impună şi să înlocuiască în reţeaua jihadistă mondială figura legendarului fondator al mişcării. "Ceea ce conferea substanţă vocaţiei globale, mondiale a Al-Qaida, era chiar personalitatea lui ben Laden. Era o personalitate unică, pe care Ayman al-Zawahiri este incapabil să o înlocuiască", asigură Jean-Pierre Filiu, profesor la Sciences-Po Paris, autorul cărţii La véritable histoire d'Al-Qaida (Adevărata istorie a Al-Qaida).
"În jurul acestui bărbat de familie bună, care ar fi putut duce o viaţă liniştită dar care a optat pentru una plină de lipsuri şi disciplină teroristă, a luat naştere o formă de romantism foarte atrăgător. Era un magnet foarte puternic", adaugă el. "În nici un moment, în timpul anului care a trecut, succesorul său nu a marcat opinia publică prin declaraţiile, actele, gesturile sale sau printr-o iniţiativă", explică el. Neputînd organiza atacuri sau comploturi la scară mondială, Al-Qaida-Central continuă totuşi să încerce să inspire discipoli şi mai ales să profite de acţiunile desfăşurate în numele islamului jihadist dar localizat, de către organizaţii care i-au jurat credinţă lui ben Laden.
Harta Al-Qaida
În Yemen, combatanţii Al-Qaida în Peninsula Arabă (AQPA) desfăşoară acţiuni de gherilă necontenit împotriva puterii centrale din Sanaa şi au reuşit să cucerească şi să menţină sub control mai multe oraşe din sudul ţării. În Somalia, rebelii islamişti shebab, deşi cu forţele slăbite, rezistă şi continuă să desfăşoare atacuri şi atentate atrăgînd în rîndurile lor voluntari veniţi din lumea întreagă. În ţările Sahel, membrii Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI) au profitat de revolta libiană şi de îndepărtarea regimului lui Muammar Kadhafi pentru a recupera tone de arme şi, aliaţi cu rebelii tuaregi, pentru a prelua controlul asupra unui imens teritoriu din nordul Mali. Dar, dincolo de retorica islamistă, AQPA este pentru moment singura organizaţie care a recunoscut oficial şi a acceptat autoritatea lui Zawahiri şi care a încercat, prin planificarea unor atacuri împotriva unor avioane cu destinaţia Statele Unite, să participe şi altfel decît prin cuvinte la jihadul mondial. Graţie prezenţei sale pe Interent, pe care nici o contramăsură nu este capabilă să o împiedice, Al-Qaida-Central salută şi încurajează acţiunile acestor mişcări asociate dar vizează mai ales să recruteze la distanţă voluntari pentru jihad, "lupi solitari" care se radicalizează singuri şi decid să treacă la acţiune în deplină autonomie, asigură experţii.
Un amestec de terorism şi persoane cu probleme personale
Tînărul francez de origine algeriană Mohammed Merah este un exemplu perfect: el susţinea că aparţine Al-Qaida dar, la peste o lună de la atacurile din Toulouse şi Montauban, în sud-vestul ţării, nimic nu arată o legătură concretă cu reţeaua în afară de declaraţiile sale. "Cu cît Al-Qaida-Central se află sub presiune, cu atît îi este mai dificil să pregătească atacuri la scară mare şi cu atît mai mult Al-Qaida va încerca să recruteze indivizi în Occident pentru a planifica şi executa atentate", apreciază într-un raport despre terorism publicat miercuri, biroul european de poliţie Europol.
Intervenind recent în faţa Senatului canadian, Richard Fadden, şeful serviciilor canadiene de informaţii (SCRS), a explicat în ce măsură este dificil pentru serviciile de securitate să detecteze şi să neutralizez dinainte lupii solitari. "Nu este uşor, pentru că aceşti indivizi par a fi un amestec de terorism şi persoane cu probleme personale", a declarat el. "Prin urmare ne este foarte dificil să elaborăm o doctrină, o metodă pentru a trata aceste cazuri. Pentru a fi sinceri, da, acest lucru ne îngrijorează".
Ce spun vecinii teroristului
Cazul lui Osama ben Laden rămîne, la un an după moartea sa, înconjurat de un val gros de mister în Pakistan, unde tăcerea stînjenită a autorităţilor favorizează înflorirea unor teme uneori bizare cu privire la "adevărata" poveste a liderului reţelei Al-Qaida şi a familiei sale. Aşezat pe o piatră la marginea răzorului său de usturoi, împreună cu alţi bărbaţi cu barbă albă din Abbottabad, lui Zain Mohammad i-ar plăcea să nu i se mai spună, în sfîrşit, "vecinul lui ben Laden", cum mai este cunoscut din mai anul trecut, de la raidul americanilor, care l-au ucis pe liderul reţelei teroriste Al-Qaida la cîţiva metri de casa sa. El "nu crede că ben Laden se afla acolo", ca aproape toţi locuitorii acestui oraş liniştit ce se întinde la poalele Munţilor Himalaya, nu din lehamite, ci din grijă faţă de adevăr, dă asigurări bătrînul. Şi asta în pofida raidului, focurilor de armă şi prezenţei familiei teroristului.
Osama "ben Laden nu era acolo. Familia sa, poate, dar el nu. Toate astea sînt un montaj al americanilor şi armatei pakistaneze, care este pregătită de orice pentru a primi bani", dă asigurări Aurangzeb, în vîrstă de 37 de ani, directorul unei şcoli din cartier. "Toţi repetă acest lucru, dar o fac pentru a nu mărturisi că le este ruşine", decriptează un jurnalist local "ruşinea de a vedea că ben Laden se ascundea printre ei, în timp ce, concomitent, aliaţii Al-Qaida omorau mii de oameni prin atentatele lor sinucigaşe în ţară".
Semne de întrebare
În dimineaţa de 2 mai, aceeaşi ruşine, însoţită de frică, este resimţită la vîrful întregii puternice armate pakistaneze de aproximativ 700.000 de oameni, povesteşte o sursă apropiată serviciilor de securitate, dînd asigurări că armata nu era, totuşi, la curent cu prezenţa lui ben Laden la Abbottabad, o teză departe să fie acceptată unanim la Washington. "Şefilor militari le-a fost frică, dîndu-şi seama că sînt incapabili să ştie dacă anumite elemente ale lor, apropiate islamiştilor, l-au putut ajuta pe ben Laden să se ascundă", a declarat această sursă. În semn de recunoaştere a gravităţii cazului, şeful serviciilor de informaţii ale armatei, generalul Shuja Pasha, şi-a făcut "mea culpa" - un lucru extrem de rar - la jumătatea lui mai, mărturisind în faţa Parlamentului "eşecul" serviciilor sale în acest caz.
Armata a împiedicat orice acces la casa din Abbottabad, după care ras-o, brusc, de pe suprafaţa pămîntului, în februarie. Americanii decid, la rîndul lor, să nu publice nici o fotografie cu cadavrul lui ben Laden, pe care spun că l-au depus în mare, alimentînd şi ei maşinăria zvonurilor.
Unii dau asigurări că ben Laden a fost adus în viaţă la Abbottabad de către americani, din Afganistan, iar apoi acesta a fost ucis aici pentru a păta reputaţia Pakistanului. Alţii spun că liderul terorist este în continuare în viaţă. Acelaşi mister, învăluit în zvonuri neverosimile, s-a aşezat peste situaţia celor trei soţii şi copii care trăiau împreună cu liderul terorist la Abbottabad. Arestaţi după raid de către pakistanezi, ei au fost expulzaţi, într-un final, în Arabia Saudită, sîmbătă, la aproape un an de la operaţiune, fără să fi apărut vreodată în public. Cu o săptămînă înaintea expulzării, un poliţist care păzea casa unde erau deţinuţi, a declarat pentru AFP că una dintre soţii tocmai a născut un fiu al lui ben Laden, după 11 luni de la moartea presupusului tată.
Vom afla, oare, într-o zi, adevărul despre disimularea lui Osama ben Laden în Pakistan şi complicităţile sale? Nimic nu este mai puţin sigur.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
