Mozaic economic: Criza în ofensivă: kalaşnikovul intră în faliment
Compania Izhmaş, cu sediul în regiunea rusă Urali, a intrat în procedură de faliment, după decizia unui tribunal, care a admis sesizarea unui creditor. Conform presei ruse, compania va putea produce în continuare celebrele mitraliere Kalaşnikov, însă conducerea administrativă va fi preluată de grupul de armament de stat Rostekhonologi. În februarie, compania Izhmaş prezentase cea mai modernă versiune a pistolului-mitralieră Kalaşnikov - AK-12, o versiune mai sofisticată şi mai precisă a celebrului model AK-47. Modelul de mitralieră Kalaşnikov a fost lansat în anul 1947 de Mihail Kalaşnikov, intrînd în dotarea Armatei Roşii, pe vremea URSS, iar ulterior a armatei ruse. În prezent, armate din 55 de ţări folosesc mitraliere de tip Kalaşnikov.
Bulgaria se mişcă mai repede
Parlamentarii bulgari au aprobat în prima lectură propuneri de amendamente legislative care permit creşterea limitei de viteză pe autostrăzi de la 130 la 140 kilometri pe oră. "Vrem să creştem limita de viteză, din cauza noilor autostrăzi aflate în construcţie şi a drumurilor noi, de înaltă calitate. Restricţiile existente vor fi menţinute pe porţiunile de drum care prezintă riscuri", a anunţat Liliana Pavlova, ministrul Dezvoltării Regionale. Formaţiunile de opoziţie Coaliţia Albastră (dreapta) şi Partidul Socialist bulgar (stînga) au criticat dur creşterea limitei de viteză pe autostrăzi. În opinia lor, această modificare legislativă va conduce la sporirea accidentelor rutiere şi a victimelor. De asemenea, cele două formaţiuni de opoziţie au subliniat că bilanţul victimelor accidentelor rutiere, care a înregistrat o scădere în ultimii zece ani în Bulgaria, va reveni la niveluri "nefavorabile". Ministerul bulgar de Interne a respins iniţial ideea creşterii limitei de viteză pe autostrăzi. Ulterior, ministrul Ţvetan Ţvetanov a precizat că noua măsură se va aplica numai pe anumite porţiuni ale unor austostrăzi.
Peste 23.000 de studenţi americani învaţă în China
În total 23.292 de americani studiază în prezent în China cu sprijin financiar acordat prin intermediul unui program guvernamental bilateral, a afirmat ieri un oficial al Ministerului chinez al Educaţiei (MOE), informează Agerpres. Zhang Xiuqin, director al departamentului de afaceri internaţionale din cadrul MOE, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că SUA şi China au înregistrat noi progrese la nivel de schimburi culturale în cadrul programului "China-U.S. High Level Consultation on People-to-People Exchange" lansat în mai 2010. Numărul de studenţi americani care studiază în China a crescut cu 18,4% în comparaţie cu anul trecut. Din totalul acestor studenţi, 2.094 sînt sponsorizaţi cu burse oferite de guvernul chinez. Totodată, 4.363 de chinezi lucrează în cadrul unor programe doctorale în SUA şi sînt susţinuţi de burse ale guvernul chinez oferite prin intermediul programului, a menţionat oficialul citat.
Breivik se zbate să demonstreze că ar fi întreg la minte
Anders Behring Breivik, judecat pentru uciderea a 77 de persoane în Norvegia, a abordat ieri problema-cheie a sănătăţii sale mentale pentru a încerca să dovedească faptul că este sănătos şi că ar trebui să fie condamnat la o pedeapsă cu închisoare mai degrabă decît la internarea într-un ospiciu. Declarat psihotic de o primă expertiză oficială şi după aceea sănătos de o contraexpertiză, extremistul de dreapta în vîrstă de 33 de ani vrea să fie recunoscut ca fiind responsabil din punct de vedere penal astfel încît, potrivit lui, ideologia sa islamofobă să nu fie desconsiderată de un diagnostic. Apreciind că o internare într-o instituţie psihiatrică ar fi "mai rea decît moartea", Breivik respinge concluziile primei evaluări psihiatrice care i-a fost făcută şi care conţine, conform lui, "peste 200 de minciuni". "Nu sînt un caz psihiatric şi sînt responsabil din punct de vedere penal", a declarat el la sfîrşitul săptămînii trecute.
Medici germani o tratează în închisoare pe Iulia Timoşenko
Ucraina a invitat ieri o echipă de medici germani să vină să îi ofere îngrijiri Iuliei Timoşenko în închisoare, la o zi după ce s-a anunţat că opozanta ucraineană a intrat în greva foamei pentru a condamna "represiunea politică" în ţară şi violenţele în închisoare, iar Rusia făcuse apel către autorităţile ucrainene să dea dovadă de "omenie" cu fostul premier. Kievul a adresat "o solicitare oficială Germaniei" ca aceasta să permită anumitor medici de la clinica berlineză Charité să vină să o examineze la Harkov (est) pe opozantă, care suferă de probleme la nivelul coloanei vertebrale, a anunţat un purtător de cuvînt al Ministerului ucrainean de Externe. Un grup de medici germani şi canadieni au examinat-o deja pe Iulia Timoşenko, în februarie, la închisoarea din Harkov în care este încarcerată. Doi medici germani au revenit în Ucraina, luna aceasta, atît pentru a o examina pe opozantă, cît şi pentru a inspecta spitalul public unde Guvernul ucrainean a propus ca aceasta să primească îngrijiri.
