Hollande şi Olanda au speriat pieţele financiare ale lumii
Bursele europene au suferit scăderi puternice, trase în jos de rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, criza guvernamentală din Olanda şi indicatori macroeconomici dezamăgitori. De asemenea, randamentul obligaţiunilor celor două ţări au urcat, din cauza temerilor că ţintele de deficit bugetar sînt în pericol. În perspectiva celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, de pe 6 mai, în care se vor confrunta Hollande şi Nicolas Sarkozy, pieţele se întreabă care ar fi consecinţele unei eventuale victorii a socialistului care conduce şi sondaje şi care va fi influenţa scorului istoric, de circa 20%, obţinut de reprezentanta Frontului Naţional, Marine Le Pen.
Victoria lui Holland îl va priva pe cancelarul german Angela Merkel de principalul său partener, Nicolas Sarkozy, în gestionarea crizei datoriilor din zona euro, potrivit mai multor analişti. Însă Merkel, ca şi Sarkozy, s-a arătat mai îngrijorată de ascensiunea puternică a extremei drepte franceze, decît de rezultatele obţinute de finaliştii cursei prezidenţiale.
Bursele sînt influenţate negativ şi de criza din Olanda, unde premierul Mark Rutte - acelaşi care s-a opus accederii României în spaţiul Schengen şi care a refuzat să ia poziţie în legătură cu conţinutul unui site xenofob lansat de partidul extremist de dreapta care îi era aliat la guvernare - a demisionat ieri.
Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a coborît cu 2,4%, iar indicele titlurilor băncilor din zona euro a scăzut cu aproape 4%, la un nivel atins în noiembrie anul trecut, înainte de prima rundă de împrumuturi ieftine lansată de Banca Centrală Europeană. Pe alte pieţe europene, indicele londonez FTSE 100 a scăzut cu 1,85%, DAX al bursei din Frankfurt cu 3,36%, iar CAC 40 al bursei din Paris cu 2,83%, la cel mai redus nivel din acest an. La Madrid, indicele Ibex 35 a coborît cu 2,76%, iar indicele FTSE Mib al bursei din Milano a pierdut 3,83%. Indicele olandez AEX a scăzut cu 2,6%, la minimul din acest an.
În Germania, acţiunile Deutsche Bank şi Commerzbank au pierdut 4,35%, respectiv 5,62%. Titlurile Daimler au scăzut cu 4,2%, BMW cu 4,07%, iar Volkswagen cu 3,31%.Temerile din piaţă sînt amplificate totodată de indicatori economici precum evoluţia negativă din industria prelucrătoare din China şi zona euro, în aprilie.
Doar un procent şi jumătate între Hollande şi Sarkozy
Candidatul socialist François Hollande a obţinut 28,63% dintre voturile exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din Franţa, devansîndu-l pe actual şef al statului, Nicolas Sarkozy, pentru care au votat 27,18% dintre electorii prezenţi la urne, indică rezultatele definitive ale scrutinului, comunicate ieri de Ministerul de Interne. Marine Le Pen, candidata Frontului Naţional (FN, de extremă dreapta), a întrunit 17,90% dintre opţiuni, fiind urmată de Jean-Luc Mélenchon, reprezentantul Frontului de stînga, cu 11,11%, şi de centristul François Bayrou, cu 9,13%. Toţi ceilalţi candidaţi s-au plasat sub pragul de 3%. Prezenţa la vot a fost 79,47%.
Hollande a apreciat imediat după aflarea rezultatelor că este "cel mai bine plasat pentru a deveni următorul preşedinte al republicii", în timp ce Sarkozy a afirmat că va aborda "cu încredere" turul secund, prevăzut a se desfăşura la 6 mai, şi a propus ca pînă la termenul respectiv să se organizeze trei dezbateri.
"Cheia" turului 2 pare să se afle în mîinile candidatei extremei-dreapta, Marine Le Pen, care a spus în faţa simpatizanţilor săi, la Paris, că "orice s-ar putea întîmpla în următoarele două săptămîni, bătălia pentru Franţa abia a început, nimic nu va mai fi ca înainte". Directorul său de campanie, Florian Philippot, a făcut cunoscut că Marine Le Pen va anunţa la 1 mai opţiunea sa în perspectiva turului secund al prezidenţialelor, de la 6 mai.