Internațional

Mozaic international: Armistitiul i-a convins pe refugiatii sirieni în Turcia sa se intoarca acasa

Ziarul de Vrancea
19 apr 2012 471 vizualizări
Aproximativ 1.500 de refugiaţi sirieni găzduiţi în Turcia au revenit în ţara lor, în urma anunţării unui armistiţiu în Siria, în urmă cu o săptămînă, conform unor date oficiale date publicităţii ieri, citate de Agerpres.

Numărul sirienilor refugiaţi în Turcia este de 23.558, faţă de aproximativ 25.000 săptămîna trecută, a precizat Direcţia pentru Situaţii de Urgenţă (AFAD), care publică în mod regulat aceste date. Turcia îi găzduieşte pe aceşti sirieni în tabere organizate în trei provincii meridionale şi şi-a exprimat îngrijorarea, înainte de armistiţiu, faţă de sosirea unui val de refugiaţi pe teritoriul său, îndemnînd comunitatea internaţională să îi ofere ajutor. "Noi am cheltuit deja 150 de milioane de dolari (...). Ce vom face, dacă acest exod atinge 100.000 de persoane", se întreba premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a trimis, ulterior, 1.500 de corturi şi pături în această ţară.

Britanicii extrădează în Dubai un român acuzat de furt

Marea Britanie a acceptat să extrădeze în Emiratele Arabe Unite un român care ar fi furat aproape 30 de milioane de dirham (6,2 milioane de euro) din magazine din Dubai şi a fugit din emirat anul trecut, a declarat ieri un ofiţer de poliţie. Banii au fost deja recuperaţi, iar românul urmează să fie adus la Dubai de Interpol în cursul zilei, a afirmat general-maiorul Khamis Al Mazinah, comandantul în exerciţiu al poliţiei din emirat. "Am aflat că bărbatul se află în Marea Britanie şi am contactat autorităţile britanice pentru a-l aresta. El a fost arestat şi va fi repatriat în Dubai în cîteva ore", a precizat generalul. Potrivit cotidianului Alkhaleej, Mazinah a afirmat că românul, a cărui identitate nu a fost menţionată, a reuşit să fugă din Dubai anul trecut, după ce şi-a încheiat operaţiunea de furt în zona Nayef.

Al treilea proces contra lui Timoşenko

Un nou proces împotriva fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko a început ieri la Harkov, opozanta, care ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, fiind inculpată de această dată pentru deturnare de fonduri publice şi fraudă fiscală. Judecătorul Kostantin Sadovski a declarat deschisă audierea preliminară, în absenţa inculpatei, bolnavă, şi în faţa celor peste 100 de persoane prezente în sala tribunalului. Printre acestea se află ambasadorul Franţei pentru drepturile omului, François Zimeray, deputaţi de opoziţie şi jurnalişti. Iulia Timoşenko este acuzată de utilizarea frauduloasă de fonduri publice în anii 1997-1998, pe cînd conducea Sistemele energetice unite ale Ucrainei (SEUU), şi de fraudă fiscală. Potrivit procurorilor, infracţiunile sînt pasibile de condamnarea la 12 ani de închisoare. Parchetul mai cere ca Iulia Timoşenko să despăgubească statul cu 19,5 milioane de grivne (1,8 milioane de euro).

Miting "în tăcere" la Roma pentru victimele crizei

Aproximativ 1.000 de persoane au manifestat miercuri seara la Roma în Piazza della Rotonda, în faţa Pantheonului, sub o ploaie deasă, pentru a protesta în tăcere împotriva sinuciderilor determinate de criza economică. Mai multe asociaţii ale întreprinzătorilor şi meşteşugarilor din Lazio, regiunea Romei, şi principalele centrale sindicale italiene (CGIL, CUISL, UIL, UGL) s-au adunat pentru a manifesta "în tăcere" pentru "victimele crizei" şi ca "să nu mai fie alte sinucideri". De la 1 ianuarie 2012, numărul sinuciderilor determinate de criza economică se ridică la 23, potrivit CGIA, sindicat al meşteşugarilor şi micilor întreprinzători. În 2010, 192 de meşteşugari şi comercianţi şi-au pus capăt zilelor, precum şi 144 de mici patroni şi persoane exercitînd o profesie liberală, indică un raport al Institutului de cercetare Eures "Sinuciderea în Italia în vremuri de criză", dat publicităţii marţi. Acest fenomen îi afectează în special pe şomeri: 362 dintre aceştia s-au sinucis în 2010, dintre care 272 tocmai îşi pierduseră serviciul.

Parlamentul European aprobă un acord controversat


Statele Unite vor primi şi vor putea stoca data personale complete despre pasagerii curselor transatlantice

Uniunea Europeană a aprobat, ieri, printr-un vot în PE, un acord controversat care autorizează în mod durabil transferul către autorităţile americane a datelor pasagerilor curselor aeriene transatlantice, în numele luptei antiteroriste. Acordul eurodeputaţilor, cu o majoritate de 409 voturi faţă de 226 împotrivă şi 33 de abţineri, a fost obţinut după mai multe luni de polemici în Europa din cauza îngrijorărilor privind respectul vieţii private a pasagerilor. Datele respective, denumite "PNR" (Passenger name record), sînt informaţii furnizate de călători şi strînse de transportatorii aerieni în cursul procedurilor de rezervare şi înregistrare.
În prezent, aceste date sînt deja transmise autorităţilor americane, dar în cadrul unui acord provizoriu şi contestat. Eurodeputaţii au respins pentru prima dată acest text în 2007, ceea ce a obligat Comisia Europeană să negocieze o nouă versiune cu Washington în 2011. Potrivit susţinătorilor săi, noul text aduce mai multe garanţii în materie de respect faţă de libertăţile individuale. Astfel, datele PNR vor fi folosite doar pentru a lupta împotriva terorismului sau crimelor grave (pasibile cu cel puţin trei ani de închisoare în Statele Unite). Acestea nu vor putea fi păstrate decît timp de zece ani în cazul crimelor grave şi 15 ani în cazul terorismului. În plus, ele vor trebui să devină anonime după şase luni, numele urmînd să fie accesibile doar în anumite condiţii stricte şi transferate după cinci ani în bănci de date "latente" controlate suplimentar.

Protest simbolic

În urma votului, raportorul în acest dosar, eurodeputata olandeză Sophie in't Veld (ALDE), şi-a retras numele din raport. "Decizia Parlamentului European nu reflectă recomandarea mea. Prin urmare, am ales să mă distanţez de decizie. Este dezamăgitor faptul că, după 9 ani de negocieri cu prietenii şi aliaţii noştri cei mai apropiaţi, SUA, avem un acord care nu beneficiază decît de un sprijin reticent din partea unui Parlament divizat", a explicat ea. Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) adoptase la 27 martie acordul, în pofida opoziţiei ferme a însăşi raportoarei Sophie in't Veld.

Ce vor face americanii cu aceste informaţii

Datele PNR vor fi folosite în principal pentru a preveni, detecta, investiga şi combate terorismul şi infracţiunile grave transnaţionale. Infracţiunile transnaţionale sînt definite ca infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 3 ani sau mai mult, în conformitate cu legislaţia Statelor Unite. Datele PNR vor servi, de asemenea, "la identificarea persoanelor care devin obiectul unor investigaţii sau examinări mai amănunţite".
Date sensibile, cum ar fi cele care dezvăluie originea etnică, convingeri religioase, sănătatea fizică sau psihică sau orientarea sexuală a unui pasager, vor putea fi utilizate numai în situaţii excepţionale, atunci cînd viaţa unei persoane este în pericol. Aceste date sînt cel mai frecvent legate de alegerea unei mese in funcţie de religie sau de solicitarea de asistenţă medicală. Aceste date vor fi accesate numai de la caz la caz şi vor fi şterse definitiv după 30 de zile de la primire, cu excepţia cazului în care sînt folosite pentru o anumită anchetă.
Parlamentul European a adoptat un acord PNR cu Australia în octombrie 2011. UE negociază în prezent un acord similar cu Canada.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.