Titanicul, victima a unui aisberg si a miliarde de bacterii
Marea expediţie ştiinţifică submarină din 1991 a permis aducerea la suprafaţă a unor excrescenţe stranii, unele dintre ele de dimensiunea unui om, care au apărut pe coca imensului pachebot. Henrietta Mann, biolog şi geolog la Universitatea Dalhousie din Halifax (estul Canadei), a reuşit să obţină astfel de mostre de la Institutul Bedford de oceanografie şi le-a studiat cu ajutorul unui microscop electronic. Ea a constatat că acestea nu erau rezultatul unui proces chimic, cel care face fierul să ruginească, ci biologic, chiar dacă produsul final seamănă întrucîtva ruginii clasice.
Miliarde de bacterii provenind de la circa 20 de specii - una dintre aceste specii, Halomanas Titanicae, fiind descoperită chiar de dna Mann - "mestecă" oţelul şi-l transformă în cristale de fier. Invizibile cu ochiul liber - măsoară 1,6 micrometri - bacteriile se multiplică fără încetare. În 20-30 de ani, nu va mai rămîne decît rugina, susţine ea.
Dispariţia Titanicului va reprezenta, desigur, o pierdere pentru patrimoniul material al umanităţii, crede Henrietta Mann. Însă, în acelaşi timp, cercetătoarea canadiană întrevede o speranţă: toate resturile metalice pe care omul le aruncă în mare, de la vechi platforme de explorare petroliere la cargouri, nu se vor transforma într-un imens depozit de fier vechi. Bacteriile mîncătoare de fier se vor ocupa de ele.
Demenţa va face de două ori mai multe victime pînă în 2030
avertismentul vine de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a anunţat o previziune şi mai sumbră pentru 2050
Cazurile de demenţă, un sindrom cauzat de regulă de maladia Alzheimer, ar urma să se dubleze pînă în 2030 şi să se tripleze pînă în 2050, putînd atinge nu mai puţin de 115,4 milioane de persoane în întreaga lume, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de Agerpres. Actualmente, aproape 35,6 milioane de persoane din lume sînt atinse de demenţă, un sindrom, în general cronic, cauzat de diverse boli ale creierului care afectează memoria, raţiunea, comportamentul şi aptitudinea de a face activităţi cotidiene. Maladia Alzheimer este cea mai curentă cauză a demenţei (pînă la 70 la sută din cazuri).
Cu toate că întîlnim cazuri de demenţă în toate ţările, mai mult de jumătate (58%) dintre persoanele vizate trăiesc într-o ţară cu venituri scăzute sau intermediare. Această proporţie este susceptibilă să depăşească 70% pînă în 2050.
Pe de altă parte, tratarea şi îngrijirea persoanelor afectate de demenţă în lume are un cost ce atinge peste 604 miliarde de dolari (461 miliarde de euro) în fiecare an la ora actuală. Această sumă ia în calcul furnizarea de tratamente şi de asistenţă socială, dar şi reducerea sau pierderea veniturilor bolnavilor sau celor care îi îngrijesc. Potrivit OMS, doar opt ţări au un program naţional de luptă împotriva demenţei.
