COLOANA de stiri internationale: Cum au devenit milionari doi profesori şi un administrator de şcoală
Este vorba de doi profesori şi un administrator de şcoală, care au dorit să li se păstreze anonimatul. Responsabilii loteriei au dat însă cîteva detalii într-o conferinţă de presă, precizînd, între altele, că fiecare dintre cei trei mai are şi alt job, în afara şcolii, pentru a o scoate la capăt cu banii. "Sînt exact oamenii care aţi dori să cîştige, în cazul în care nu aţi fi chiar dumneavoastră cîştigătorii", a ţinut să precizeze directorul loteriei de stat din Maryland, Stephen Martino. Deşi valoarea totală a jackpot-ului pe care îl împart cei trei este de 656 milioane de dolari, fiecare dintre ei nu va încasa "decît" modesta sumă de 35 de milioane de dolari, după plata taxelor. Cei trei - o femeie de 20 şi ceva de ani, o alta de 50 şi ceva şi un bărbat trecut de 40 - lucrează cu toţii în sistemul de învăţămînt public din Maryland, dar responsabilii loteriei nu au precizat unde anume, menţionînd doar că se cunosc de la serviciu, însă nu lucrează toţi la aceeaşi şcoală. Toţi trei au de gînd să-şi cumpere case şi să facă investiţii, dar au şi alte proiecte, între care turul Europei, turul viticol al Italiei sau plata taxelor pentru colegiul copiilor.
Bulgaria se ia după România şi caută gaze şi petrol în Marea Neagră
Prospectarea pentru gaze şi petrol în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră ar putea începe la mijlocul lunii iulie, a declarat ministrul bulgar al economiei şi energiei Delian Dobrev. În opinia ministrului, şansele pentru descoperirea unor zăcăminte de gaze sînt bune. Oficialul a subliniat că la doar 15-20 kilometri de la frontiera de nord-est a zonei pentru care Bulgaria a organizat o licitaţie, România exploatează între 40 şi 80 miliarde de metri cubi de gaze. Dobrev crede că structura geologică a zonei bulgăreşti este similară celei româneşti. Licitaţia organizată de Bulgaria se referă la o zonă de 14.220 kilometri pătraţi şi este situată în apropierea frontierei dintre România şi Bulgaria din Marea Neagră, din care fac parte şi cei 17 de kilometri pătraţi în litigiu, notează Agerpres. Ambasadorul american la Sofia, James Warlick, a dezvăluit că reprezentanţii companiei Exxon Mobile au vizitat Bulgaria în urmă cu un an. Aceste informaţii au fost confirmate şi de agenţia Bloomberg care scris că Bulgaria poartă negocieri cu Exxon Mobile pentru exploatarea zăcămintelor de gaze şi petrol din Marea Neagră.
Berlusconi şi Schroeder, invitaţi la încoronarea lui Putin
Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, şi fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, şi-au confirmat participarea la ceremonia de învestire a preşedintelui ales, Vladimir Putin, care va avea loc pe 7 mai. Berlusconi şi Schroeder sînt vechi prieteni ai lui Vladimir Putin, iar ţările lor - Italia şi Germania - au susţinut de nenumărate ori Rusia pe arena internaţională. Prietenia lor a continuat şi după ce foştii lideri italian şi german s-au retras din marea politică. Dintre conducătorii republicilor ex-sovietice, la învestitura lui Putin vor veni preşedinţii kazah, Nursultan Nazarbaev, belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi ucrainean, Viktor Ianukovici. "Kremlinul este pregătit de ceremonie. Vor fi aproximativ o mie de invitaţi - atîţia cîţi încap în sala Marelui Palat al Kremlinului", a declarat intendentul preşedinţiei ruse, Vladimir Kojin, într-un interviu acordat Ria Novosti. După învestire, Putin va continua să locuiască la reşedinţa sa din Nogo-Ogarevo, la zece kilometri de Moscova, iar Dmitri Medvedev, care va prelua funcţia de premier, va rămîne în Gorki.
Casa Regală spaniolă taie din protocol
Casa Regală a Spaniei a anunţat că va scădea salariile oficialilor şi cheltuielile de protocol cu suma de 170.000 de euro - reprezentată de reducerea cu 2% a bugetului destinat anul acesta. Potrivit Europa Press, Casa Regală nu are de gînd să concedieze, însă prevede economii în privinţa cheltuielilor de cazare, la diurne, recepţii şi cadouri. Ca şi anul trecut, guvernul spaniol a decis că bugetul Casei Regale spaniole rămîne redus cu 2%, iar anul acesta instituţia va avea la dispoziţie tot 8,26 de milioane de euro.
De ce ia Putin partea NATO
Rusia ajută NATO, pentru a nu fi nevoită să lupte ea-însăşi în Afganistan, le-a explicat el deputaţilor din Duma de Stat
Premierul Vladimir Putin, preşedinte-ales, a apărat ieri în faţa deputaţilor susţinerea pe care Rusia o oferă NATO în vederea desfăşurării operaţiunilor sale îin Afganistan, subliniind că, în caz contrar, militarii ruşi ar fi cei care ar trebui să lupte în această ţară. Întrebat despre un proiect de creare a unui punct de tranzit pentru zborurile NATO la Ulianovsk, în centrul Rusiei, el a răspuns subliniind că această iniţiativă corespunde "intereselor Rusiei".
"Înţelegem ceea ce se petrece în Afganistan, nu-i aşa? Vrem ca situaţia să fie sub control", a declarat preşedintele-ales. "Nu vrem ca militarii noştri să lupte pe frontiera tadjiko-afgană", care desparte Afganistanul de fosta republică sovietică Tadjikistan, legată de Rusia în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), a adăugat el. "NATO şi comunitatea internaţională sunt prezente acolo. Doamne ajută! Să îşi facă treaba!", a continuat Putin. "Trebuie să fim pragmatici pentru a stabili ceea ce este avantajos pentru noi", a mai spus acesta.
Preşedintele-ales a subliniat că centrul de la Ulianovsk "nu va fi o bază NATO". "Acolo nu se va întîmpla nimic care să fie contrar intereselor noastre", a conchis actualul şef al Guvernului.
Rusia a anunţat că studiază o solicitare din partea NATO în vederea utilizării Cosmodromului Vostocinîi de lîngă Ulianovsk, la 900 de kilometri est de Moscova, pe post de centru de tranzit destinat aprovizionărilor cu materiale neletale destinate şi provenind din Afganistan. Proiectul este foarte criticat de către comunişti şi naţionalişti.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
