Benedict al XVI-lea absolva poporul german de responsabilitatea pentru crimele naziste
Cuvintele papei Benedict al XVI-lea, prin care acesta a atribuit responsabilitatea crimelor naziste
unui "grup de criminali" care au "abuzat" de poporul german, pe care l-a folosit "ca instrument
al satisfacerii setei de distrugere si dominare", au fost dezaprobate si criticate de comunitatea
evreiasca din Italia. Cuvintele au fost rostite in cadrul ultimei vizite in fostul lagar nazist de la
Auschwitz-Birkenau, care a reprezentat si ultima etapa a calatoriei papei in Plonia. Suveranul
pontif a tinut sa sublinieze in discursul tinut aici ca este "dificil pentru un crestin si un papa
german" sa vorbeasca despre crimele "fara echivalent in istorie" care au fost comise de regimul
nazist.
Simbolismul acestei vizite este accentuat de faptul ca Benedict al XVI-lea, in virsta de 79 de ani,
este originar din Germania, iar in tinerete a fost inrolat involuntar in organizatia paramilitara
de tineret a lui Hitler si apoi dus intr-o unitate anti-aeriana, spre sfirsitul celui de-al doilea razboi
mondial.
"Dumnezeule, de ce ai permis acest lucru?"
Insa presedintele Uniunii comunitatii iudaice italiene, Claudio Morpugo, a declarat ca a ramas
"perplex" in fata acestui discurs pe care l-a calificat "un pic cam minimalizator" in ceea ce
priveste actiunile nazistilor si intentiile de exterminare a evreilor. Marele rabin al Romei, Riccardo
di Segni, a calificat aceste declaratii ale papei Benedict al XVI-lea drept "problematice".
Liderii evrei din Italia cred ca papa a facut la Auschwitz "un gest de o mare valoare simbolica"
intr-un "moment istoric pe drumul spre reconciliere". Dar, in acelasi timp, acestia au declarat ca
simt o "deziluzie" in ceea ce priveste anumite teme abordate de suveranul pontif la finalul
interventiei sale la locul fostului lagar nazist. Pentru marele rabin al Romei, discursul releva
probleme pe plan teologic si al interpretarii rolului jucat de poporului german in acest genocid.
Strigatul de durere al lui Benedict al XVI-lea, "Dumnezeule, de ce ai permis acest lucru?", din
discursul acestuia de la Auschwitz, pune un accent prea mare pe problema absentei lui
Dumnezeu si nu pe tacerea omului si pe responsabilitatea acestuia", este de parere rabinul di
Segni. Rabinul se declara "nu prea convins" de "interpretarea propusa de papa in ceea ce
priveste responsabilitatile poporului german (...) ca si cum el ar fi fost victima si n-ar fi facut parte
dintre persecutori". Reconcilierea intre iudaism si catolicism dorita de papa "va trebui sa parcurga
un drum dificil al dialogului si intelegerii asupra unei istorii controversate", a declarat, luni,
marele rabin al Romei.
