Internațional

Sărăcia depopulează România

Ziarul de Vrancea
29 mar 2012 354 vizualizări
La peste 20 de ani de la căderea comunismului, decalajul de bunăstare dintre Europa de Vest şi cea de Est persistă, iar ţările de la Marea Neagră pînă la Marea Baltică cunosc un exod de oameni la o rată alarmantă, se arată într-o amplă analiză publicată ieri de Reuters.

Deşi aderarea la Uniunea Europeană a adus prosperitate pentru mulţi, a făcut, de asemenea, mai uşoară emigrarea, determinîndu-i pe tineri să plece din Est, în special din zonele rurale, şi lăsînd în urmă o populaţie tot mai îmbătrînită şi mai săracă. România, al doilea stat membru cel mai sărac al UE, cu o medie a salariului lunar de 450 de dolari, este una dintre cele mai grav afectate, în contextul în care populaţia a scăzut cu 12% într-un deceniu, conform datelor recensămîntului.
La celălalt capăt al continentului, recensămîntul din Letonia - un stat baltic care a fost văzut ca o mare poveste de succes pînă când actuala criză financiară a adus economia în cădere liberă - a arătat că a pierdut 13% din populaţie, mai ales din cauza emigrării. Ambele ţări au fost nevoite să impună programe dure de austeritate pentru a se conforma condiţiilor acordării de ajutor financiar din partea FMI.
Populaţia din ţări relativ bogate, cum ar fi Republica Cehă şi Polonia, a rămas stabilă datorită reîntoarcerii emigranţilor şi sosirii unor persoane provenite din state din regiune mai puţin prospere.
În sud însă, în Balcani, şi în statele baltice nordice, imaginea este sumbră. Recensămintele efectuate pe continent în 2011 au arătat că Lituania a pierdut 12% din populaţie într-un deceniu, Bulgaria, 7%, iar Serbia, care nu a aderat încă la UE, 5%. Ungaria a avut 10,4 milioane de locuitori după căderea comunismului în 1989, dar datele oficiului de statistică arată că populaţia a scăzut sub 10 milioane anul trecut.
Prin contrast, populaţia prosperă a Germaniei a crescut anul trecut pentru prima dată din 2002, datorită imigraţiei din noile state membre ale UE, în pofida faptului că se prevede că decesele depăşesc naşterile, potrivit oficiului său de statistică.
Pînă în 2060, România, Letonia, Polonia şi Bulgaria vor avea cea mai mare rată a persoanelor în vîrstă, comparativ cu populaţia activă din UE, potrivit datelor Eurostat. Aceasta înseamnă că numărul de lucrători impozitaţi va scădea, în timp ce cheltuielile guvernamentale cresc pentru a ajuta tot mai mulţi pensionari care au nevoie de sprijin.

Tot răul spre bine?

În februarie, temperaturile din România au scăzut la minus 20 de grade Celsius iar viscolul a blocat drumuri, căi ferate şi porturi şi chiar a îngropat sub zăpadă case din sud. Sătenii în vîrstă, fără membri tineri ai familiei sau vecini care să-i ajute, s-au luptat să-şi scoată casele de sub trei metri de zăpadă şi a trebuit să fie salvaţi de soldaţi.
Casele şi satele abandonate caracterizează regiunea letonă Latgale, din apropierea graniţei cu Rusia. În oraşul Merdzene, o şcoală nouă se află lîngă un bloc abandonat datînd din perioada sovietică, cu geamuri sparte sau cu obloanele trase.
Există însă şi beneficii de pe urma unei populaţii mari care munceşte în străinătate. Diaspora imensă a României a trimis aproximativ 2,6 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) familiilor de acasă în 2011, aproximativ 2% din PIB - cu mult sub remitenţele din anii de boom economic de dinainte de criză, dar încă un colac de salvare pentru comunităţile sărace.
Munca în străinătate îi ajută, de asemenea, pe oameni să dobîndească competenţe şi mulţi se reîntorc în cele din urmă cu aceste competenţe, datorită legăturilor de familie, a declarat Roderick Parkes de la think-tank-ul de politică externă, Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate. Deşi îmbătrînirea populaţiei înseamnă lucrători mai în vîrstă, ei au, de asemenea, mai multă experienţă, a spus Parkes. "Cred că panica este exagerată, iar realitatea este mai nuanţată", a spus el. "Ar putea fi în cele din urmă bine pentru România."



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.