Cum încearcă SUA să "amîne" războiul cu Iranul
Potrivit cotidianului israelian, care citează diplomaţi occidentali şi surse din domeniul informaţiilor, administraţia americană a făcut această propunere în cursul vizitei lui Netanyahu la Washington din această săptămînă, ca răspuns la argumentul Israelului potrivit căruia echipamentul său militar nu îi va permite să atingă, ulterior, instalaţiile nucleare iraniene.
Premierul israelian a afirmat luni, într-un discurs susţinut la Washington, că nici diplomaţia şi nici sancţiunile nu au reuşit să stopeze dezvoltarea programului nuclear controversat al Iranului, adăugînd că "nici unul dintre noi nu îşi poate permite să mai aştepte mult timp". Preşedintele american Barack Obama a declarat marţi că privilegiază sancţiunile destinate "împiedicării Iranului de a se dota cu arma nucleară", criticînd "uşurinţa cu care unii vorbesc despre război", referindu-se la afirmaţiile adversarilor săi republicani aflaţi în campanie pentru alegerile prezidenţiale.
Un atac armat doar ar întîrzia obţinerea armei nucleare
Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) a apreciat marţi că un atac israelian va putea doar să întîrzie obţinerea de către Teheran a armei nucleare, dar ar risca să alimenteze hotărîrea sa de a o obţine, în cursul prezentării la Londra a raportului său anual asupra echilibrului forţelor armate în lume. "Opinia majorităţii experţilor militari este că orice atac, indiferent că este vorba despre un raid sau o campanie militară, nu ar face decît să întîrzie o asemenea achiziţie, dar ar putea, bineînţeles, să motiveze regimul, după ce se va reorganiza, să avanseze şi mai rapid către acest scop", a subliniat directorul general al IISS John Chipman. El a apreciat totodată ca "puţin probabil în acest an" un atac israelian, din cauza asigurărilor oferite de Obama lui Netanyahu săptămîna aceasta.
Puterile occidentale şi Israelul suspectează Iranul că dezvoltă arma atomică sub acoperirea programului său nuclear civil, lucru dezminţit de către Teheran.
Oamenii seamănă mai mult cu gorilele decît se credea
n evoluţia celor două specii s-ar fi despărţit în urmă cu 10 milioane de ani
Gorila este mult mai apropiată de oameni şi cimpanzei decît credeau pînă acum oamenii de ştiinţă, după cum arată descifrarea genomului său. Acest lucru va permite o mai bună înţelegere a evoluţiei primatelor în ultimii zece milioane de ani. Oameni, cimpanzei şi urangutani - numai gorilele lipseau pentru ca biologii să poată compara genomurile celor patru maimuţe contemporane, supravieţuitoare rare ale marii familii a hominidelor. De acum se poate, datorită studiului realizat de o echipă internaţională de cîteva zeci de cercetători, care-şi publică rezultatele în revista britanică Nature. "Mulţumită ADN-ului unei gorile femelă, Kamilah, am adunat o secvenţă genetică a gorilei, pe care am comparat-o cu genomurile altor maimuţe mari", luînd în considerare circa 11.000 de gene, arată şefa studiului, Aylwyn Scally, de la Wellcome Trust Sanger Institute. Biologii consideră în mod tradiţional că, în arborele de evoluţie al primatelor, cimpanzeii şi oamenii au un strămoş comun, mai recent decît cel care-l leagă pe fiecare dintre ei de gorilă. Prin urmare, pentru orice secvenţă genetică umană, cea mai apropiată ar trebui să fie la "vărul" cimpanzeu. Potrivit analizelor efectuate de Scally şi colegii săi, acest lucru se verifică, dar numai în proporţie de 70%. În realitate, 15% din genomul uman este mai apropiat de cel al gorilei decît de al cimpanzeului. La rîndul său, 15% din genomul cimpanzeului este mai apropiat de cel al gorilei decît de al omului, arată studiul. "Am descoperit că gorilele şi oamenii au suferit modificări genetice paralele, îndeosebi evoluţia auzului", precizează dr Chris Tyler-Smith. "Oamenii de ştiinţă au sugerat faptul că evoluţia rapidă a genelor auzului la om este legată de evoluţia limbajului. Rezultatele noastre ridică un semn de întrebare în acest sens pentru că genele auzului au evoluat la gorile cu o viteză aproape echivalentă cu cea a omului", apreciază el, potrivit Agerpres.
Conform calculelor echipei internaţionale, gorilele s-ar fi despărţit în evoluţia lor de oameni şi cimpanzei acum circa 10 milioane de ani, despărţirea speciei umane de cea a cimpanzeilor avînd loc acum 6 milioane de ani.