Putin, la un pas să "piardă" şefia Guvernului
Putin ar urma să cîştige fără surpriză încă din primul tur al alegerilor prezidenţial, la fel ca la precedentele scrutine prezidenţiale din 2000 şi 2004. În pofida unei scăderi nete anul trecut a cotei sale de popularitate, de la aproximativ 70 la sută la puţin peste 50 la sută, fostul agent KGB este creditat în ultimele sondaje cu 58-66 la sută din intenţiile de vot, ceea ce i-ar permite să îşi învingă uşor cei patru contracandidaţi. Comunistul Ghennadi Ziuganov, al cărui partid este principala formaţiune a opoziţiei dar nu a putut niciodată sau nu a vrut să îngrijoreze puterea în exerciţiu şi al cărui electorat nostalgic după perioada sovietică este bătrîn, este creditat cu aproximativ 15 la sută din voturi. Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sîngeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi. Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.
Preşedinte pînă în 2024?
Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţîndu-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. După ce a încarnat o perioadă de timp speranţele de liberalizare, Medvedev a anunţat în septembrie că nu va candida la alegerile prezidenţiale şi se va retrage în favoarea mentorului său. O reformă constituţională a transformat mandatul de patru ani în unul de şase. Putin poate teoretic să rămînă la putere pentru două noi mandate, respectiv 12 ani, pînă în 2024. Anunţul privind revenirea sa a generat, în septembrie, comparaţii cu cei 18 ani la putere ai liderului sovietiv Leonid Brejnev, desemnaţi în mod obişnuit prin epoca "stagnării".
Contracandidaţi marionetă
Alegerile legislative din decembrie, cîştigate cu aproximativ 50 la sută din voturi de către partidul de guvernămînt Rusia Unită, şi marcate de fraude, potrivit opoziţiei şi observatorilor străini, au generat o mişcare de contestare fără precedent din anii '90. Un prim val de manifestaţii, la Moscova, Sankt-Petersburg şi în numeroase alte oraşe, pînă la Vladivostok (Extremul Orient), a fost reprimat cu mii de arestări şi zeci de condamnări la pedepse de pînă la 15 zile de închisoare. Rapid, amploarea manifestaţiilor la Moscova - aproximativ 80.000 de persoane la 10 decembrie în apropiere de Kremlin, apoi mai multe la 24 decembrie şi 4 februarie - a constrîns autorităţile să tolereze aceste reuniuni cărora li s-au alăturat numeroase personalităţi culturale şi din cadrul presei.
Putin a acuzat opozanţii că servesc intereselor puterilor străine şi a luat în derîdere simbolul ales de mişcarea de contestare, o bandă albă despre care el susţine că a crezut că este un prezervativ sau un semn al luptei împotriva SIDA. Candidatura liberalului Grigori Iavlinski a fost refuzată pe motivul unor nereguli în listele cu semnăturile de susţinere, privînd electoratul de singurul candidat considerat drept un opozant real al lui Vladimir Putin.
Ceilalţi candidaţi - comunistul Ghennadi Ziuganov, populistul Vladimir Jirinovski, miliardarul Mihail Prohorov şi liderul de centru-stînga Serghei Mironov sînt consideraţi drept personaje care îl pun în valoare pe Putin.
"Putin şi-a ales concurenţi comozi, ca şi cum campionul lumii şi-ar alege adversarii, ar defini regulile şi ar fi el însuşi arbitrul competiţiei", a apreciat Nikolai Petrov, expert al organizaţiei moscovite Centrul Carnegie.
Posturile de televiziune naţionale - toate controlate de putere după ce a ajuns la conducere Putin - i-au acordat un spaţiu amplu premierului, inclusiv deplasărilor acestuia în uzinele de armament sau în regiunile subvenţionate de Moscova. Putin a refuzat orice dezbatere cu concurenţii săi, publicînd în presă articole lungi în care a promis o reînarmare "fără precedent" a ţării şi creşteri salariale.
Rocada mare
Vladimir Putin a confirmat vineri că actualul şef al statului, Dmitri Medvedev, îl va înlocui în postul de prim-ministru, conform unui acord încheiat în trecut. "Aşa cum am spus, dacă cetăţenii ţării îmi acordă încrederea pentru postul de preşedinte al ţării, atunci îl voi propune pe Medvedev ca şef al Guvernului Rusiei", a declarat Putin într-un interviu publicat pe site-ul Guvernului rus. "De ce este neobişnuit? Noi spunem clar şi cinstit ţării ceea ce propunem", a adăugat liderul rus. Putin a precizat că a convenit de mult timp cu Medvedev cu privire la acest scenariu, care prevedea că cel mai popular dintre ei va candida la preşedinţie în 2012. "La sfîrşitul anului trecut, era clar că popularitatea servitorului vostru era superioară celei a lui Medvedev", a continuat el.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
