România aplică o strategie europeană ţinînd Serbia şi UE în şah
România a cerut garanţii "normale" asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană acestei ţări din Balcani, a declarat pentru AFP ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu. Miniştrii UE însărcinaţi cu afacerile europene au recomandat marţi la Bruxelles, după discuţii îndelungate, să i se acorde Serbiei statutul de candidat la intrarea în UE, dar fără a lua o decizie imediată. România a blocat un acord imediat, cerînd garanţii pentru respectarea minorităţii române din Serbia ce numără aproximativ 30.000 de persoane, au indicat surse diplomatice, citate de Agerpres. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea Celor 27.
Ministrul român şi-a exprimat speranţa că cele două ţări vor semna "cît mai rapid posibil" un protocol privind minorităţile. România doreşte în special să fie "evaluat modul în care sînt respectate drepturile" minorităţii vlahe/române din Timoc (estul Serbiei). Bucureştiul a cerut în mod repetat ca acest grup să beneficieze de educaţie în limba sa şi de suficiente lăcaşuri de cult.
La rîndul său, de la Bruxelles, preşedintele sîrb Boris Tadic a afirmat că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sîrbi "care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români". "Serbia nu va accepta (acest lucru) cu nici un preţ", întrucît un astfel de demers "ar merge contra standardelor europene", a subliniat el. "Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara (apartenenţa sa la o etnie) în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici", a adăugat Tadic.
România contra Serbiei, Olanda contra României
Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se reunesc astăzi la Bruxelles. La acest summit, Bucureştiul va apăra de asemenea "în mod categoric dreptul său de a intra în spaţiul Schengen" de liberă circulaţie, a spus Diaconescu. "Noi îndeplinim criteriile, nu este normal să tergiversăm asupra deciziei din motive de politică internă", a adăugat el, făcînd implicit aluzie la Olanda care se opune în continuare intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. România atribuie această opoziţie faptului că Partidul Libertăţii (PVV) de extremă-dreaptă sprijină coaliţia la putere în Olanda. Haga cere progrese "ireversibile" în materie de luptă contra corupţiei, aminteşte Agerpres.
Leonard Orban: Şi României i s-a cerut acelaşi lucru înainte de aderare
România consideră că în Serbia sînt probleme serioase în privinţa respectării drepturilor minorităţilor naţionale, în condiţiile în care aceasta ţine de criteriul politic în începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a spus ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. În context, el a subliniat că şi la aderarea României şi a celorlalte state la UE s-a cerut respectarea criteriului politic înainte de începerea negocierilor.
La rîndul său, senatorul democrat-liberal Traian Igaş, fost ministru al Administraţiei şi Internelor, susţine că poziţia României în legătură cu obţinerea statutului de ţară candidată la UE a Serbiei este una corectă. "Această ţară trebuie să respecte anumite condiţii ca orice alt stat care a traversat procesul de aderare, cu atît mai mult cu cît avem o sensibilitate în ceea ce priveşte criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, şi aici mă refer, în special, la românii din Valea Timocului", spune Igaş. Acesta subliniază că România are o istorie de aproape douăzeci de ani de discuţii cu autorităţile sîrbe pentru garantarea drepturilor românilor din Serbia. "Consider un gest firesc ca românii din comunitatea din Valea Timocului să aibă dreptul la un învăţămînt în limba maternă, iar slujbele religioase să se poată desfăşura în limba română aşa cum şi minoritatea sîrbă din România se bucură de acest lucru", mai susţine Traian Igaş.
"Cîteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora"
Extinderea Schengen a fost trecută pe agenda summit-ului şefilor de stat şi guvern din UE din 1-2 martie, după cum arată scrisoarea preşedintelui Consiliului European dată publicităţii ieri la Bruxelles. Subiectul, care înseamnă de fapt opoziţia unică a Olandei faţă de intrarea României şi Bulgariei în Schengen, a fost introdus surprinzător pe agenda unui Consiliu care avea ca scop principal semnarea Tratatului fiscal. Apariţia subiectului Schengen pe agenda Consiliului European vine la doar o zi după ce România a ţinut în şah Serbia la negocierile pentru acordarea statutului de ţară candidată la UE. Singurul oficial român care a facut o legătură între subiectele Serbia şi Schengen a fost ministrul Mediului, Laszlo Borbely: "Cîteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora, ca să înţeleagă că România e a şaptea ţară din UE."
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
