Extinderea, factor de disfunctionalitate in UE
Decizia privind data intrarii Romaniei si Bulgariei in UE este anuntata intr-o perioada dificila din
punct de vedere politic, social si functional pentru organizatia europeana, ale carei probleme sint
din ce in ce mai evidente dupa aderarea celor zece state din Europa Centrala si de Est. Procesul
de extindere a Uniunii Europene este perceput diferit de cetatenii din cele 15 state mai vechi fata
de cei din statele care au aderat la UE in mai 2004. Potrivit eurobarometrului publicat de Comisia
Europeana in decembrie 2005, cetatenii noilor state membre UE sint favorabili extinderii in
proportie de peste 50%, in timp ce in rindul grupului celor 15 membri mai vechi opozitia este mult
mai puternica. Cei mai inversunati oponenti ai extinderii sint austriecii si francezii, in timp ce
diferenta dintre media de sustinere a extinderii in noile state membre fata de cea inregistrata in
rindul vechilor membri este de 25 de procente. Cetatenii din Europa occidentala se opun
continuarii procesului de extindere a Uniunii Europene deoarece se tem de cresterea numarului
de imigranti si de patrunderea pe piata muncii a persoanelor provenind din noile state membre,
precum si de pierderea coeziunii UE. Una dintre principalele probleme cu care se confrunta in
prezent Uniunea este deschiderea pietei muncii pentru noii membri. Singurele tari care au permis
acestora acces deplin pe piata muncii imediat dupa aderare sint Irlanda, Marea Britanie si
Suedia. In prezent insa, Guvernul de la Dublin manifesta reticenta fata de adoptarea acelorasi
masuri in cazul Romaniei si Bulgariei, dupa aderare. Finlanda, Spania, Portugalia si Grecia au
anuntat, de asemenea, ca isi vor deschide piata muncii, in timp ce restul statelor vor pastra
restrictiile in toate sau numai in anumite domenii, cum este cazul Frantei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
