UE a impus un embargou petrolier fără precedent Iranului
Statele Uniunii Europene au decis ieri să impună un embargou petrolier gradual, fără precedent, împotriva Iranului şi să sancţioneze banca centrală din această ţară pentru finanţarea controversatului program nuclear iranian. UE a decis interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier. Anularea contractelor existente va avea loc treptat, pînă la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze. Iranul vinde în statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales în Italia, Spania şi Grecia. În cazul Spaniei, renunţarea la o cantitate de petrol echivalentă cu 12% din consum reprezintă "un sacrificiu foarte important", a declarat ministrul de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, cu ocazia unei reuniuni cu omologii săi din Uniune, la care s-a decis embargoul. Margallo a dat însă asigurări că vor fi găsite alternative. Alte ţări producătoare de petrol, în special din Golful Persic, au promis să compenseze livrările Iranului. Decizia a fost dificilă şi în cazul Greciei, care importă din Iran 30% din necesarul de petrol. Grecia, afectată grav de criza datoriilor suverane, beneficia de condiţii avantajoase din partea Iranului, iar autorităţile se tem că noii furnizori îi vor cere garanţii financiare dificil de acordat. Autorităţile de la Atena au renunţat la obiecţii în schimbul promisiunii ca partenerii europeni să discute problema ţărilor dependente de petrolul iranian cel tîrziu pînă în aprilie.
Rusia condamnă sancţiunile "unilaterale"
Aceste sancţiuni fără precedent au rolul "de a determina Iranul să ia în serios solicitările de a veni la masa negocierilor" în privinţa programului său nuclear, a declarat şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Agenţia internaţională pentru energie atomică şi statele occidentale suspectează că autorităţile de la Teheran vor să producă armament nuclear sub acoperirea unor activităţi civile. Statele Unite au decis deja la sfîrşitul lunii decembrie să îngheţe activele instituţiilor financiare străine care colaborează cu banca centrală iraniană în domeniul petrolului. Cea mai mare parte a vînzărilor de petrol ale Iranului au loc în Asia, unde europenii şi americanii încearcă să convingă state precum India să îşi reducă importurile.
Măsura a fost salutată de Israel, dar criticată de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru care "sancţiunile unilaterale nu pot face lucrurile să avanseze".
În Iran, primele reacţii au încercat să minimalizeze impactul deciziei UE.
Pe lîngă embargoul petrolier, UE a îngheţat ieri activele băncii centrale iraniene şi a interzis parţial tranzacţiile cu această instituţie.
UE a îngheţat anterior activele a 433 de companii şi 113 persoane, la care se adaugă acum alte opt companii, între care banca iraniană Tejarat, cu filiale în Marea Britanie, Franţa şi Germania, şi alte trei persoane. De asemenea, UE a extins o interdicţie de investiţii în industria petrochimică şi a suspendat vînzările de aur şi alte metale preţioase şi diamante către Iran.
Prima consecinţă: a crescut preţul petrolului
Preţul petrolului a crescut ieri cu peste un dolar după anunţul UE. Aprecierea cotaţiilor este susţinută şi de deprecierea dolarului. La ora 15:37 GMT, petrolul Brent, destinat pieţei londoneze, era tranzacţionat în creştere cu 1,37 dolari, la 111,23 dolari pe baril Preţul petrolului destinat pieţei americane, cu livrare în martie, a urcat cu 1,2 dolari, la 99,53 dolari pe baril, după un maxim al şedinţei de 99,8 dolari pe baril.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
