Romania dă lecţii Ungariei
"Prin respectarea condiţiilor unui program similar (n.r. - de finanţare externă), Bucureştiul a reuşit să reaşeze economia pe drumul către creştere. Acest drum va aduce însă durere pe termen scurt şi va pedepsi oficialii care îl urmează", notează agenţia. În contextul tensiunilor severe de pe pieţele financiare, care împing în sus costurile de finanţare şi nivelul datoriilor - prin deprecierea puternică a forintului - premierul ungar Viktor Orban a renunţat la atitudinea ostilă faţă de instituţiile financiare internaţionale şi încearcă să cadă la pace. Însă UE şi FMI vor cere probabil atît anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, cît şi introducerea unor noi măsuri "compensatorii", care vor presupune probabil austeritate. Orban va ţine cont şi de scăderea popularităţii guvernanţilor din România în sondaje în urma măsurilor dure de austeritate implementate în cadrul acordului cu FMI, notează Reuters. "FMI nu a fost prea flexibil în cazul României şi va fi chiar mai puţin flexibil în privinţa Ungariei. Va dori să răstoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibilă pentru electoratul partidului, situaţie care va fi extrem de dificilă", comentează Nicholas Spiro, economist specializat în evaluarea riscului de ţară.
Boc va suporta costurile politice
Întoarcerea lui Orban cu faţa către FMI a determinat aprecierea forintului cu 3% în această săptămînă faţă de euro, după ce a scăzut în prima săptămînă din an la mai multe minime record şi s-a depreciat cu peste 14% în ultimele şase luni din 2011, faţă de un declin de numai 2,5% pentru leul românesc. Ambele ţări au luat împrumuturi de la UE şi FMI la finele lui 2008 - începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale. Ungaria a schimbat însă direcţia la jumătatea anului 2010, odată cu venirea partidului Fidesz la putere. Orban a întrerupt acordul cu FMI şi a luat măsuri "pro-creştere" economică, precum creşterea taxelor percepute băncilor şi companiilor mari, şi reducerea impozitelor pentru firmele mici şi pentru populaţie. Guvernul a naţionalizat apoi activele sistemului privat de pensii, de 13 miliarde de dolari, pentru a acoperi o parte din dezechilibrele finanţelor publice, şi a trecut prin parlament o serie de legi criticate de Comisia Europeană, inclusiv una care ar submina independenţa băncii centrale. Toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei în categoria "junk" (n.r. – gunoi), acuzînd direcţia inpredictibilă a politicilor economice. Ungaria aşteaptă acum să intre în recesiune, însă banca centrală a fost nevoită să crească agresiv dobînzile anul trecut, la 7%.
În contrast, guvernul Boc a încheiat anul trecut un nou acord, de precauţie, cu FMI, iar Moody's şi Fitch au acordat rating investment grade ţării. Economia românească pare pregătită să performeze mai bine decît regiunea în acest an, cu o creştere de 2%, consideră Reuters. Totodată, BNR a avut spaţiu de manevră pentru a reduce dobînda de politică monetară în două rînduri în noiembrie şi ianuarie, la 5,75%. "A fost un medicament care în final a dat roade", comentează pentru Reuters Laurenţiu Posceanu, şeful Asociaţiei Românie a Antreprenorilor din Construcţii. Premierul Emil Boc va suporta însă costuri politice grele pentru politica de austeritate, iar guvernul ar putea să nu supravieţuiască alegerilor de anul viitor, consideră agenţia de presă. Un sondaj recent Eurobarometru arată că mai mult de 70% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, aminteşte Reuters.