Internațional

Deşi nu se vede, românii muncesc cel mai mult în UE

Ziarul de Vrancea
11 ian 2012 660 vizualizări
în 2010 un român a muncit în medie 2095 de ore n şi cei cu norme parţiale au fost fruntaşi, fiind întrecuţi doar de unguri n mai puţin de lucru au avut angajaţii din ţările occidentale

Durata efectivă anuală medie de lucru pentru salariaţii cu normă întreagă din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în timp ce durata efectivă anuală medie de lucru pentru angajaţii cu normă parţială este a doua din blocul comunitar, după cea din Ungaria, relevă un studiu al institutului Coe-Rexecode făcut public ieri. Astfel, angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat în medie, în 2010, 2.095 de ore, fiind urmaţi de unguri (2.021 ore) şi maltezi (sub 1.983 ore). Durata medie de lucru pentru angajaţii cu normă întreagă din România nu a cunoscut fluctuaţii majore din 1998 şi pînă în 2010, oscilînd în jurul a 2.100 de ore.
Cele mai puţine ore lucrate în 2010 le-au avut angajaţii cu normă întreagă din Suedia (1.719 ore), Franţa (1.679 ore) şi Finlanda (1.670 de ore), relevă studiul citat, care se bazează pe date comparabile furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Pe de altă parte, salariaţii cu normă parţială din România au lucrat în medie, în 2010, 1.200 de ore, fiind devansaţi doar de cei din Ungaria, cu 1.226 de ore. Salariaţii români sînt urmaţi de cei polonezi, cu 1.077 de ore. La polul opus, salariaţii cu normă parţială care au lucrat cele mai puţine ore în 2010 sînt cei din Irlanda (876 ore), Danemarca (849 ore) şi Marea Britanie (836 ore).
Pe de altă parte, România se situează printre ultimele state din UE în privinţa numărului orelor lucrate de angajaţii independenţi cu normă întreagă (2.068 de ore), fiind urmaţi doar de luxemburghezi (2.064 ore), britanici (2.016 ore) şi bulgari (1.754 ore). La acest capitol pe prima poziţie se află lucrătorii independenţi austrieci (2.551 ore), urmaţi de cei germani (2.459 ore) şi francezi (2.453 ore).


O judecătoare din Braşov a fost reţinută în staţiunea bulgară Bansko după ce a lovit un poliţist.

De asemnea, ea a fost amendată contravenţional pentru huliganism, primind asistenţă juridică din partea autorităţilor române.
"O persoană de cetăţenie română - care a solicitat să nu îi fie făcută publică identitatea - a intrat în altercaţie cu un poliţist şi, enervată, l-a lovit. Ea a fost reţinută cu ordonanţă pentru 24 de ore, prezentată procurorilor şi adusă în faţa justiţiei, fiindu-i aplicată o amendă contravenţională pentru huliganism, în valoare de 250 de euro", a declarat consulul României la Sofia, Marius Dilof. Potrivit sursei citate, evenimentele s-au petrecut sîmbătă. Consulul a adăugat că la faţa locului s-au aflat permanent poliţiştii români detaşaţi la Bansko, aceştia asigurîndu-i magistratului asistenţa necesară, inclusiv serviciul de traducere.
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut ieri informaţii oficiale din partea Ministerului Afacerilor Externe cu privire la implicarea unei judecătoare braşovence în incidentul din staţiunea bulgară Bansko, în care magistrata ar fi pălmuit un poliţist. Potrivit www.stirileprotv, care citează cotidianul local Struma, judecătoarea, aflată într-o telecabină în staţiunea Bansko, ar fi intrat în panică după ce s-a produs o pană de curent şi a lovit un poliţist venit la faţa locului pentru a o calma. Angajaţii de la telecabină s-au văzut nevoiţi să cheme forţele de ordine pentru a o linişti pe femeie, care nu ar fi avut răbdare să asculte explicaţiile. Mai mult, femeia l-a pălmuit pe agent cînd a fost ameninţată că va fi reţinută dacă nu se comporta civilizat. 

Danemarca ne ia partea în cursa pentru Schengen


 ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE promite să găsească o soluţie mulţumitoare pentru toată lumea

Preşedinţia daneză a Uniunii Europene (UE) a afirmat ieri că intenţionează să deblocheze intrarea României şi Bulgariei în spaţiul fără frontiere Schengen, faţă de care şi-au exprimat opoziţia Olanda şi Finlanda, relatează Agerpres. "Toţi trebuie trataţi cu aceleaşi standarde. Nu putem crea standarde duble şi să le cerem unor ţări altceva decît cere Tratatul Schengen", a declarat ministrul danez de justiţie şi interne, Morten Boedskov, pentru un grup de ziarişti europeni.
România şi Bulgaria "au îndeplinit criteriile de intrare în Schengen", a spus ministrul danez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE. Eforturile substanţiale ale României şi Bulgariei de a îndeplini criteriile pentru aderarea la Schengen trebuie recunoscute, a menţionat acesta. El a adăugat că "Danemarca va încerca să găsească o soluţie care să fie mulţumitoare pentru toată lumea". În opinia ministrului danez, trebuie găsit un echilibru în UE între libera circulaţie şi securitate în interiorul spaţiului Schengen.
Cu o zi înainte, ambasadorul danez în România, Michael Sternberg, şi cel din Bulgaria, Kaare Janson, s-au angajat că preşedinţia daneză a UE va căuta o soluţie în ce priveşte aderarea celor două ţări la Schengen.
Bulgaria şi România ar fi urmat să adere la Schengen în 2011, dar Olanda s-a opus, fiind preocupată de corupţia şi crima organizată larg răspîndite în cele două ţări. În prezent, Olanda continuă să se opună şi blochează aderarea celor două pe etape la spaţiul fără frontiere, după ce în noiembrie Finlanda a renunţat la obiecţiile pe care le formulase şi ea în acest sens.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.