Povestea unui deţinut închis pe nedrept opt ani la Guantanamo
Algerianul Saber Lahmar, în vîrstă de 42 de ani, închis pe nedrept şi deţinut timp de aproape opt ani în celulele de la Guantanamo, a povestit pentru AFP "anii de tortură înduraţi degeaba", afirmînd că "în inima sa, va rămîne o pată neagră".
Mai întîi erau "medicamentele din mîncare" pentru a-l împiedica să doarmă, iar apoi neoanele "care funcţionau 24 de ore din 24", într-o celulă din metal de 2 x 1,5 metri, "muzica din filme pornografice pe fundal" şi "hainele pe care ţi le luau timp de 20 de zile în timp ce aerul condiţionat funcţiona pe maxim".
Arestat în Bosnia, la o lună de la atentatele din 11 septembrie 2001, Saber Lahmar, originar din Constantine, a fost încarcerat la Guantanamo încă de la deschiderea închisorii, în ianuarie 2002. Bosniacii l-a predat americanilor împreună cu alţi cinci algerieni, suspectaţi de complot în vederea comiterii unui atentat împotriva ambasadei Statelor Unite la Sarajevo.
"Nu am făcut nimic", declară acest fost profesor de limbă arabă şi fost director al bibliotecii din Sarajevo. "Uită de lume, de viaţa civilă, uită tot", i-a spus un gardian când a sosit la Guantanamo. "Aici eşti sub foc american". Au urmat aproape opt ani de "viaţă de animal" trecînd dintr-un sector în altul, în "cuşti ca pentru păsări", apoi singur, în celule prea înguste şi fără dotări.
Sectorul V - "cel mai dur", "pentru cei care nu vorbesc cu anchetatorii" - are "legi" diferite de celelalte. Acolo el a fost supus unui "program special de tortură": a fost privat de somn, de hrană timp de mai multe zile la rînd şi a fost nevoit să suporte zgomotul constant al unui motor instalat în spatele uşii de gardieni, care "îl luau cînd venea Crucea Roşie".
"Nu mergeai, nu te mişcai, nu vorbeai, era interzis", povesteşte el. El a mai enumarat "firele electrice legate de picioare", butelia de gaz pe care gardianul o deschidea "timp de 15 secunde şi al cărei conţinut îl respirai zilnic la fiecare 20 de minute timp de mai multe luni".
El putea ieşi o dată la 15 zile în aer liber în cuşti de 3 x 3 metri, dar "de mai multe ori" a refuzat să iasă într-un "mic pătrat cu puţin mai mare decît celula". "Le-am spus: voi nu căutaţi adevărul, voi căutaţi altceva", povesteşte el. Torţionarii lui i-au răspuns: "Ştim că tu nu ai făcut nimic, tu eşti aici pentru a da informaţii".
În sectorul "Echo", "eşti izolat, izolat, izolat". "Nu am văzut soarele timp de un an şi jumătate". Lahmar a stat într-o celulă mică ce fusese construită într-un alt spaţiu închis de 5 x 5 metri. Anchetatorii lui l-au obligat să stea pe un scaun fără şezut timp de 18 ore.
Acest tată care încă nu îşi cunoaşte unul dintre copii a fost exonerat de un judecător american şi eliberat după aproape opt ani de detenţie. El a fost transferat la Bordeaux, în Franţa, unde se află şi în prezent. Acum "caut pur şi simplu să mă lase în pace". "În inima mea a rămas o pată neagră. Pentru a şterge această pată, trebuie să ni se redea toate drepturile, dar cum? Au spus că sînt un terorist, acum trebuie să spună lumii întregi că nu sînt terorist".
10% dintre cei trimişi în faţa justiţiei la Paris sînt români
Rata delincvenţei în rîndul populaţiei străine este "de două-trei ori superioară" mediei naţionale, afirmă ministrul francez de Interne
Zece la sută dintre persoanele care sînt deferite justiţiei la Paris au cetăţenie română, susţine ministrul francez de Interne, Claude Guéant, într-o intervenţie la postul de radio RMC şi televiziunea BFMTV, în aceeaşi zi în care a prezentat bilanţul privind expulzările din Franţa în 2011. Referindu-se la rata delincvenţei în rîndul populaţiei străine, ministrul a afirmat că aceasta este "de două-trei ori superioară" mediei naţionale. Cu privire la delincvenţa de origine română, Guéant a declarat că, în capitală, "10% dintre persoanele care sînt deferite justiţiei sînt de cetăţenie română".
În vara lui 2010, guvernul francez a atras critici puternice în România şi în Uniunea Europeană după ce şi-a anunţat intenţia de a desfiinţa taberele de romi din Franţa şi de a-i trimite pe ocupanţii lor în ţările de origine.
În intervenţia de ieri, Claude Guéant a mai precizat că un nou text privind munca străinilor, care va înlocui prevederile unei circulare din mai 2011, va fi semnat azi sau mîine de guvern. Noua circulară va relaxa eliberarea permisului de muncă pentru anumiţi studenţi străini cu înaltă calificare. "Toată lumea înţelege că există un număr de cazuri în care aceşti titraţi străini ne sînt extrem de utili. Franţa are un deficit de ingineri, dacă ingineri străini vor să lucreze la noi, sîntem foarte mulţumiţi", a comentat ministrul.
Planul a fost depăşit la expulzări
Ministrul francez de interne a anunţat şi bilanţul expulzărilor de cetăţeni străini în anul 2011, salutînd creşterea puternică a acestui număr, care a ajuns la 32.922 de persoane. "Această cifră este superioară cu 5.000 celei de 28.000 fixate iniţial. Este cel mai ridicat nivel atins vreodată", a subliniat ministrul. Pentru anul în curs, obiectivul este de 35.000 de expulzări, a precizat Guéant. Totodată, imigraţia profesională s-a redus cu 26%, iar cea de reîntregire familială, cu 14%, a mai spus el.
Prezentarea acestui bilanţ a avut loc cu trei luni înaintea alegerilor prezidenţiale, în care actualul şef al statului va încerca să obţină un nou mandat. În materie de imigraţie, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), partidul prezidenţial este criticat şi concurat de Frontul Naţional (FN, extrema dreaptă), al cărui candidat, Marine Le Pen, este creditat de sondaje cu mai mult de 15% din intenţiile de vot.
