Internațional

Cine cistiga de pe urma extinderii UE?

Ziarul de Vrancea
1 mai 2006 650 vizualizări
Extinderea UE cu zece state in 2004 a fost indiscutabil un mare succes economic, care a salvat continentul de la blocaj in epoca globalizarii n statele noi intrate au reusit cresteri economice fabuloase la un an de la intrare, recuperind rapid diferenta de bunastare intre est si Vest n au fost si perdanti: Portugalia si Grecia


Uniunea Europeana poate considera, la doi ani de la aderarea a zece noi membri, ca extinderea

a reprezentat un succes economic, cu beneficii nu numai pentru noii membri, ci si, in mai mica

masura, pentru tarile "vechii Europe". Aportul noilor membri, cu rate de crestere demne de "tigrii"

asiatici, nu a avut efectele negative de care s-au temut unii analisti, ci, dimpotriva, a ajutat Europa

sa faca fata adevaratei provocari, cea a mondializarii, apreciaza responsabili europeni si

economisti citati de France Presse. "Extinderea a fost un mare succes, nu numai pentru noii

membrii, ci si pentru cei vechi", afirma presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao

Barroso. Deja puternica inainte de 2004, rata de crestere a tarilor care au aderat la 1 mai 2004 s-

a accelerat suplimentar dupa integrare. In trimestrul al patrulea al anului trecut, cind Produsul

Intern Brut al zonei euro inregistra o crestere de 1,4% pe an, noii membri inregistrau cresteri de

citeva ori mai mari - 11,1% in Estonia, 10,5% in Letonia, 6,9% in Cehia sau 7,6% in Slovacia,

conform datelor publicate de institutul Eurostat.


In doi ani salariile au crescut cu 25% in Slovacia

Aceasta crestere spectaculoasa a determinat o recuperare rapida a diferentelor de catre tarile

saracite de decenii intregi de comunism. In Slovacia, in numai doi ani, salariul mediu brut lunar,

desi inca modest la nivelul de 540 de euro, a inregistrat o crestere de 25% (sau 37% in euro,

datorita aprecierii coroanei slovace). Tarile baltice, al caror PIB pe cap de locuitor era, cu zece

ani in urma, echivalent cu o treime din media UE, a ajuns la jumatate din aceasta, iar Estonia va

ajunge, anul viitor, chiar la 62,1% din media europeana, conform estimarilor Eurostat.

"Si pentru vechii membri, impactul economic al extinderii a fost pozitiv, desi mult mai modest", noii

membri reprezentind, impreuna, 5% din Produsul National Brut al celor 15 "vechi" membri ai UE,

afirma Barish, intra-un studiu publicat vineri. Firmele din Occident, care au investit peste 150 de

miliarde de euro in Est de la inceputul anilor \'90, au gasit aici modalitati "de a ramine competitive

in fata concurentei globale", apreciaza ea.


Germania a pierdut doar 70.000 de locuri de munca

"Extinderea a permis aparitia unei noi diviziuni paneuropene a muncii, care, in schimb, va ajuta

economia UE sa ramina competitiva intr-o economie mondiala globalizata", in special in

domeniile auto sau electronic, afirma Barish. Ea nu neaga faptul ca exista si perdanti - dupa 1995,

in Germania au fost desfiintate circa 70.000 de locuri de munca, potrivit unui studiu al Osteuropa

Institut. "Dar mult mai multe locuri de munca au fost salvate sau create de aceasta noua diviziune

a muncii", spune Barish. Un alt studiu estimeaza la 114.000 numarul locurilor de munca infiintate

in UE in anii \'90 numai datorita excedentului comercial fata de viitorii noi membri ai UE.

Beneficiile sint repartizate inegal intre tari - sint foarte evidente in Germania si Austria, insa

Grecia si chiar Portugalia, aflate in competitie sectoriala cu noii membri, au avut de pierdut. Intr-

un document privind "20 de mituri si adevaruri privind extinderea", Comisia Europeana apreciaza

ca "locuitorii vechilor state membre au beneficiat in urma cresterii consumului din tarile nou-

aderate". Extinderea a fost un "motor al reformei", apreciaza Biroul comisarului pentru Afaceri

Economice si Monetare, Joaquin Almunia. Extinderea a incurajat "schimbari structurale in UE

chiar in momentul aparitiei Chinei si a Indiei drept concurenti extraordinari", adauga sursa citata.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.