Internațional

Europa strînge cureaua

Ziarul de Vrancea
9 dec 2011 1192 vizualizări
Toate statele membre ale UE, cu excepţia Marii Britanii, ar putea participa la "noul pact bugetar" pentru statele din zona euro, convenit vineri de liderii "Celor 27", reuniţi la Bruxelles. Acordul presupune în principal reglementări fiscale austere pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european.

Reglementările care guvernează procedura de deficit excesiv vor fi înăsprite pentru statele din zona euro. "Imediat ce Comisia va constata că un stat membru a depăşit plafonul de 3% din PIB, se vor declanşa consecinţe automate", se arată în documentul negociat. În plus, liderii europeni vor introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de îndatorare de peste 60% din PIB. În plus, fiecare stat din zona euro se angajează să adopte o "regulă de aur" ce presupune introducerea în constituţia fiecărei ţări din zona euro a unei prevederi potrivit căreia bugetele generale ale administraţiilor publice trebuie să fie echilibrate sau excedentare.
Totodată, statele din zona euro vor accelera contribuţiile la capitalul Mecanismului European de Stabilitate astfel încît instituţia să deţină permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate în programe de ajutor. Statele din zona euro şi celelalte state membre vor discuta şi vor confirma, în termen de zece zile, prevederea de a suplimenta resursele Fondului Monetar Internaţional cu pînă la 200 miliarde euro sub forma unor împrumuturi bilaterale, pentru a consolida resursele anticriză ale creditorului de la Washington.

FMI, împrumutat de Romania?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, prevederile privind bugetul şi deficitul structural, din acordul convenit la summit-ul UE. "România nu are act echivalent cu Constituţia, şi aici nici un politician nu ar trebui să se joace", a mai spus Băsescu. Şeful statului a precizat că ţările care au acord cu FMI, printre care şi Romania, nu trebuie să participe la capitalizarea Fondului. El a spus că s-a stabilit că UE va acorda o contribuţie de circa 200 de miliarde euro la FMI, din care 150 de miliarde contribuţie a statelor din zona euro şi 50 de miliarde - contribuţie a statelor non-euro. "Statele care sînt în acord cu Fondul nu trebuie să participe la facilitate", a precizat preşedintele. "România n-ar fi incapabilă să participe - n-aş vrea să fie titlu - pentru că sînt diverse moduri de a participa", a spus preşedintele, oferind exemplul creării unui plasament la BNR. "Nu vreau să gîndiţi că România nu este în stare să participe la un efort solidar", a spus preşedintele, adăugînd însă că, "sigur, nu avem un excedent care să ne permită să facem cadouri". "Nu este o ofertă dar, dacă ni s-ar cere, nu sîntem o ţară neputincioasă, putem reacţiona", a spus Băsescu.


"The Economist" despre Romania: Din austeritate în austeritate

După doi ani de recesiune şi austeritate, românii au nevoie de veşti mai bune. Astfel, anunţul din această săptămînă potrivit căruia economia a crescut cu 4,4% în trimestrul al treilea al lui 2011 a fost întîmpinat cu căldură. Dar este puţin probabil ca bucuria să dureze, din cauza efectelor ce decurg din criza zonei euro - o limitare a creditării şi rambursarea creditelor către FMI anul viitor, scrie publicaţia britanică The Economist în ultimul număr. Guvernul roman speră în 2012 la un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% în acest an. Dar acest lucru depinde de anumite ipoteze "roz", relevă The Economist, printre care o creştere de aproximativ 2% şi mai mulţi bani cash de la UE. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a redus recent previziunile sale de creştere pentru România în 2012, de la 3,8% la 1,1%. Cu toate acestea, băncile pot întîmpina cele mai mari dificultăţi, consideră publicaţia britanică. Aproximativ 16% din sectorul bancar din România se află în mîinile unor instituţii greceşti. Cea mai mare parte din restul, printre care unele dintre cele mai mari bănci, este deţinută de bănci austriece, care au fost sfătuite de autorităţile de reglementare de la Viena să limiteze creditarea pentru filialele lor, pentru a se conforma cerinţelor UE în materie de capital. Acest lucru nu a fost primit bine la Bucureşti. Potrivit The Economist, preşedintele român Traian Basescu "a tunat" împotriva băncilor care au făcut "profituri uriaşe" în România şi care au devenit brusc prea speriate pe timp de criză. Băncile austriece au reasigurat ulterior că operaţiunile lor din România sînt solide şi nu vor fi afectate. La această comprimare se adaugă şi faptul că "contribuţiile sociale" vor continua sa fie percepute pe toate veniturile, inclusiv pensii şi chirii, iar creşterea TVA adoptată anul trecut se va menţine, în profida apelurilor din partea investitorilor străini de a o reduce din nou.



Marea Britanie a fost marginalizată

După mai mult de nouă ore de negocieri intense, şefii de stat şi de guvern reuniţi în cadrul acestui nou summit crucial nu au reuşit să ajungă la un acord privind modificarea tratatului UE pentru reformarea zonei euro, acesta necesitînd aprobarea tuturor celor 27 de state membre. La originea acestui eşec previzibil au stat garanţiile cerute de Marea Britanie în schimbul acordului său, care au creat tensiuni şi "momente brutale" în timpul negocierilor, potrivit unui diplomat. Atent la grupul eurosceptic din partidul său, premierul britanic David Cameron (conservator) a ameninţat cu exprimarea dreptului de veto. El a cerut ca City - cartierul financiar - din Londra să fie exonerat, dacă va fi necesar, de supravegherea europeană a sectorului financiar. "Am fi preferat un acord în 27, dar acest lucru nu a fost posibil, ţinînd cont de poziţia prietenilor noştri britanici", care au impus condiţii "inacceptabile" pentru "toate" celelalte ţări, a regretat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Cameron s-a declarat mulţumit. "Este vorba despre o decizie dificilă dar bună", a afirmat el, considerînd că ţara sa nu a putut obţine "protecţia" necesară. Confruntarea cu britanicii la Bruxelles risă să lase urme în Europa, ancorînd ideea unui continent ce funcţionează cu mai multe viteze. "O soluţie care nu va implica toate statele membre va trimite mesajul unei Europe divizate", a mărturisit chiar înaintea summitului un oficial european, exprimîndu-se sub acoperirea anonimatului. "Nu va fi un semnal bun", potrivit lui.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.