Zona euro se schimbă înainte să ajungă România la ea
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy pregătesc măsuri mai drastice de combatere a crizei din zona euro, inclusiv un "pact de stabilitate" încheiat de urgenţă cu o structură similară Acordului Schengen, care să oblige ţările la disciplină fiscală. Merkel şi Sarkozy consideră că pactul ar trebui elaborat şi implementat de urgenţă, deoarece modificarea tratatelor UE ar dura prea mult, scrie ziarul Welt am Sonntag, preluat de Reuters.
Ziarul notează că Germania şi Franţa sînt pregătite să accepte o disciplină fiscală dură, citînd surse apropiate guvernului german. Sursele spun că noul plan de combatere a crizei ar putea fi prezentat săptămîna aceasta de Merkel şi Sarkozy. România se află acum în "foaia de parcurs" pentru adoptarea euro în 2015
Potrivit Welt am Sonntag, liderii europeni au ajuns la concluzia că modificarea tratatelor UE ar fi un proces prea îndelungat, care ar trebui evitat printr-un consens rapid la nivelul zonei euro pentru un pact de stabilitate, implementat încă de la începutul anului viitor. Pactul ar putea fi structurat în mod similar cu Acordul Schengen şi ar trebui să cuprindă reguli stricte privind deficitul bugetar, supravegherea şi controlul bugetelor naţionale.
De asemenea, Banca Centrală Europeană ar trebui să fie mai implicată în acţiunile anticriză în zona euro, notează ziarul german. BCE este un organism independent, a cărei politică nu poate fi stabilită de guverne, însă "aşteptările liderilor europeni de la BCE sînt clare", potrivit Welt am Sonntag. "Conform acestor măsuri, ar trebui să existe o majoritate în interiorul BCE care să opteze pentru o intervenţie mai agresivă pe pieţele de capital", scrie ziarul.
O sursă apropiată băncii centrale a declarat pentru Welt am Sonntag că, dacă politicienii pot conveni un plan complet, BCE îl va sprijini. Surse oficiale europene au declarat vineri că eforturile insistente din ultima perioadă ale ţărilor din zona euro spre o integrare fiscală strînsă ar putea acorda BCE spaţiul de manevră necesar pentru a creşte volumul achiziţiilor de obligaţiuni de stat europene şi a stabiliza pieţele.
BCE, care nu poate finanţa direct guverne, cumpără obligaţiuni italiene şi spaniole de pe piaţa secundară, încercînd să menţină dobînzile sub control şi să împiedice extinderea crizei.
Deficitul bugetar al Greciei nu se va încadra în ţinte fără noi măsuri de austeritate
Deficitul bugetar al Greciei nu va coborî sub 3% din Produsul Intern Brut pînă în 2014, aşa cum prevăd obiectivele asumate de guvern faţă de creditorii externi, dacă politicienii nu vor conveni şi implementa pînă în iunie noi măsuri de austeritate, potrivit Ministerului Finanţelor de la Atena. Dacă nu vor fi întreprinse acţiuni suplimentare, deficitul bugetar se va reduce pînă la 4,2% din PIB în 2015, în timp ce prognoza asumată de guvern este de sub 3% pentru 2014 şi 1,1% din PIB pentru 2015, transmite Reuters. Proiecţiile au fost revizuite pentru a lua în calcul şi recesiunea mai profundă şi mai îndelungată decât se aşteptau anterior autorităţile, dar şi planul de reducere a datoriei de stat convenit la sfîrşitul lunii octombrie de Atena, liderii europeni şi instituţiile financiare internaţionale. Grecia a reuşit să respecte doar în parte în ultimii doi ani ţintele fiscale stabilite cu creditorii externi şi trece prin cel de-al patrulea an consecutiv de recesiune. Statul elen are nevoie de următoarea tranşă de la FMI şi Comisia Europeană, de 8 miliarde euro, pînă la jumătatea lunii viitoare pentru a evita insolvenţa.
