Alegerile din Egipt încep luni şi vor dura pînă în luna martie
În pofida ciocnirilor violente dintre forţele de ordine şi militanţii care cer de sîmbăta trecută plecarea fără întîrziere a armatei de la putere, aceasta din urmă a menţinut data începerii scrutinului despre care mulţi cred că va fi afectat de violenţe. Greutatea electorală a islamiştilor, aflaţi în plină ascensiune, scorul fragilelor partide rezultate din revolta împotriva lui Mubarak sau restabilirea în funcţie a unor foşti susţinători ai lui Mubarak sub o altă etichetă figurează printre mizele principale ale votului în această ţară reprezentativă pentru "primăvara arabă". Alegătorii vor trebui să suporte un maraton electoral care se întinde pe mai multe luni, pentru alegerea, începînd de luni şi pînă la 10 ianuarie, a deputaţilor Adunării Poporului, apoi, începînd din 29 ianuarie şi pînă la 11 martie a senatorilor din cadrul Shura (Camera superioară consultativă).
Alegerea deputaţilor, supervizată de magistraţi, va avea loc succesiv în trei zone electorale distincte, care includ fiecare cîte nouă guvernorate. Cairo şi al doilea oraş ca mărime din ţară, Alexandria, vor vota începînd de luni, în timp ce al doilea tur este prevăzut pentru 5 decembrie.
O nouă Constituţie, miza principală
Timp de trei decenii de regim Mubarak, Parlamentul a fost dominat în mod covîrşitor de Partidul Naţional Democrat (PND) devotat preşedintelui. Parlamentul a fost dizolvat, la fel ca PND, la scurt timp după înlăturarea lui Mubarak, la 11 februarie, sub presiunea unei mişcări populare fără precedent. Viitorul Parlament va avea ca misiune formarea unei comisii alcătuite din aproximativ 100 de persoane care să redacteze o nouă Constituţie. Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA), care asigură conducerea ţării din februarie, a anunţat organizarea alegerilor prezidenţiale pînă la sfîrşitul lui iunie 2012, ceea ce îi va permite să predea puterea unui şef de stat ales democratic.
Mişcarea Fraţii Musulmani, forţa politică cel mai bine organizată din ţară, aflată multă vreme în ilegalitate, apare într-o poziţie de forţă în faţa zecilor de mici formaţiuni laice, de cele mai multe ori recente şi prost implantate.
Numeroşi aleşi din fostul partid al lui Mubarak îşi încearcă şi ei şansele în calitate de candidaţi independenţi sau sub sigla unui alt partid, intenţionînd să profite de fostele lor reţele locale. "Nu este necesar ca aceste alegeri legislative să se desfăşoare acum, în timp ce climatul nu este favorabil şi securitatea nu este asigurată", a apreciat politologul Hassan Nafaa, referindu-se la criza pe care o traversează ţara.
Fraţii Musulmani au salutat, în schimb, organizarea acestui scrutin la data prevăzută, iar armata a dat asigurări că este în măsură să garanteze securitatea operaţiunilor de vot. Două treimi dintre deputaţi vor fi aleşi prin scrutin proporţional pe liste, iar o treime prin scrutin individual, o metodă care face operaţiunile de vot deosebit de complexe.
Egiptul a cunoscut în martie un referendum privind amendamentele constituţionale propuse de armată şi susţinute de Fraţii Musulmani, aprobat de 77 la sută dintre alegători. Rata de participare de 41 la sută din momentul respectiv a fost considerată deosebit de ridicată într-o ţară unde absenteismul era masiv din cauza lipsei unei mize.
Presa internaţională, rugată să nu mai trimită femei reporter în Egipt
Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) sfătuieşte presa internaţională să nu trimită în Egipt femei jurnaliste, după raportarea unei serii de agresiuni sexuale. O jurnalistă a postului France 3 a declarat că a fost bătută şi agresată sexual de către bărbaţi în civil joi, la Cairo, cu puţin timp după ce o jurnalistă americano-egipteană a declarat că a fost victima violenţelor sexuale din partea poliţiştilor. "Este cel puţin a treia oară cînd o femeie reporter este agresată sexual după începutul revoluţiei egiptene. Redacţiile ar trebui să ia măsuri de precauţie şi să nu mai trimită pentru moment femei jurnaliste în Egipt", a scris RSF într-un comunicat. "Este regretabil că s-a ajuns aici, dar confruntaţi cu violenţa acestor agresiuni, nu există altă soluţie", conform organizaţiei.
Jurnalista de la France 3 Caroline Sinz a declarat petru AFP că ea şi cameramanul său, Salah Agrabi, au fost atacaţi pe o stradă care duce din piaţa Tahrir la Ministerul de Interne. "Eram în mijlocul filmării pe strada Mohamed Mahmoud cînd am fost asaltaţi de tineri de paisprezece-cincisprezece ani", a povestit aceasta. "Am fost bătută de o gaşcă de tineri şi adulţi care mi-au rupt hainele" şi care au continuat cu atingeri ce corespund "definiţiei violului", a spus aceasta.
Pe 11 februarie, ziua înlăturării de la guvernare a lui Hosni Mubarak, Lara Logan, jurnalistă a postului american CBS, a fost victima unei agresiuni sexuale într-o zonă din piaţa Tahrir. RSF a adăugat că editorialista americano-egipteană Mona Al-Tahtawy a mărturisit joi că a fost agresată sexual de către poliţişti înainte de a fi eliberată 12 ore mai tîrziu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
