Internațional

Prima ofertă de turism în spaţiu?

Ziarul de Vrancea
24 nov 2011 406 vizualizări
Americanii au realizat Topul corpurilor cereşti cu cele mai mari şanse de a găzdui forme de viaţă

Oamenii de ştiinţă americani au alcătuit un top al planetelor şi sateliţilor naturali ai unor planete care prezintă cele mai mari şanse să întreţină viaţa, aşa cum este ea cunoscută pe Terra, informează bbc.co.uk. Printre corpurile cereşti cu cele mai mari şanse de a putea găzdui forme de viaţă se numără Titan, un satelit al planetei Saturn, dar şi Gliese 581g, o exoplanetă aflată în constelaţia Balanţei, la o distanţă de 20,5 ani lumină de Terra.
Savanţii americani au alcătuit două sisteme de notare pentru a stabili probabilitatea ca o planetă sau un satelit natural al unei planete să întreţină viaţa. "Prima întrebare este dacă pot fi găsite pe alte planete condiţii similare cu cele de pe Terra, întrucît ştim, pe cale empirică, că aceste condiţii pot să întreţină viaţa", a declarat profesorul Dirk Schulze-Makuch, de la Washington State University, unul dintre autorii studiului.
"A doua întrebare este următoarea: dacă astfel de condiţii există pe alte planete, sugerează ele oare posibilitatea existenţei unor alte forme de viaţă, diferite sau similare cu cele cunoscute de noi?", a adăugat savantul american.
Astfel, ESI, un indice care clasifică planetele şi sateliţii acestora în funcţie de cît de mult se aseamănă cu Terra, ia în considerare diverşi factori, precum mărimea, densitatea şi distanţa faţă de steaua în jurul căreia gravitează. Potrivit acestui indice, Terra ocupă prima poziţie, fiind notată cu 1. Pe locurile următoare se află planetele Gliese 581g (0,89), Gliese 581d (0,74), Gliese 581c (0,7), Marte (0,7), Mercur (0,6), HD 69830 d (0,6), 55 CNC c (0,56), Luna (0,56) şi Gliese 581e (0,53).
Un al doilea indice, PHI, ţine cont de altfel de factori, precum suprafaţa - telurică sau gazoasă -, existenţa sau absenţa unei atmosfere şi cîmpul magnetic. Acest indice are în vedere şi energia disponibilă eventualelor organisme care populează acele corpuri cereşti, ce ar putea să provină de la lumina emisă de steaua din centrul sistemului lor solar sau să rezulte în urma unui proces în timpul căruia interacţiunile gravitaţionale cu un alt corp ceresc pot conduce la încălzirea nucleului unei planete sau al unui satelit.
PHI ţine cont şi de chimie - dacă o planetă conţine compuşi organici şi solvenţi lichizi, vitali pentru anumite reacţii chimice.
Cea mai mare notă în indexul PHI a primit-o Titan, un satelit al planetei Saturn, care a primit nota 0,64. Pe locurile următoare s-au clasat Marte (0,59), Europa, un satelit al planetei Jupiter (0,49), Gliese 581g (0,45), Gliese 581d (0,43), Gliese 581c (0,41), Jupiter (0,37), Saturn (0,37), Venus (0,37) şi Enceladus, un satelit al planetei Saturn (0,35).
În ultimii ani, căutarea unor planete din afara sistemului nostru solar care ar putea fi capabile să întreţină viaţa a marcat cîteva reuşite importante. Telescopul spaţial Kepler, lansat de NASA în 2009, a descoperit deja peste 1.000 de astfel de planete-candidate. Viitoarea generaţie de telescoape ar putea fi capabilă să detecteze anumiţi markeri biologici în radiaţiile luminoase emise de planetele îndepărtate, precum prezenţa clorofilei, un pigment cheie în procesul de dezvoltare a plantelor de pe Terra. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Astrobiology.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.