NASA nu se lasă: trimite cel mai sofisticat robot în căutarea vieţii pe Marte
NASA va lansa sîmbătă spre Marte robotul Curiosity, cel mai sofisticat trimis vreodată pentru explorarea unei alte planete, şi care ar trebui pentru prima oară să stabilească dacă mediul planetei roşii ar fi putut fi, de-a lungul istoriei, propice pentru dezvoltarea vieţii. Curiosity sau "Mars Science Laboratory" (MSL), care ar urma să aterizeze pe solul marţian în august 2012, după o călătorie de 570 de milioane de km, este "într-adevăr un robot excepţional, ale cărui capacităţi depăşesc de departe tot ceea ce am lansat spre o altă planetă a sistemului solar", a subliniat Colleen Hartman, director adjunct pentru misiunile ştiinţifice ale NASA.
Curiosity, care cîntăreşte 900 kg, este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decît predecesorii săi Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu zece instrumente ştiinţifice. Este echipat cu un braţ cu camere de înaltă definiţie şi un laser pentru studierea ţintelor aflate la o distanţă de pînă la şapte metri.
Robotul care se deplasează pe şase roţi posedă şi un braţ articulat de 2,1 metri capabil să foreze pînă la o adîncime de şase centimetri în rocă, o premieră pentru Marte. Eşantioanele culese vor fi analizate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului. Alte instrumente vor cerceta mediul pentru a detecta în special prezenţta metanului, adeoseori legat de existenţa vieţii pe Pămînt şi a unui gaz deja detectat pe Marte în anumite sezoane.
Curiosity va măsura, de asemenea, şi radiaţiile care ar putea afecta viitoarele misiuni umane pe Marte. Robotul dispune şi de o staţie meteo. Cu Curiosity pe suprafaţa plantei Marte, "este ca şi cum am avea acolo 200 de cercetători virtuali, este o maşinărie de vis", spune Ashwin Vasavad, adjunct al directorului ştiinţific al misiunii.
Curiosity, o misiune cu un cost de 2,5 miliarde de dolari, dintre care 1,8 miliarde pentru dezvoltare, urmează să aterizeze la baza unui munte de 5.000 m, în interiorul craterului Gale. "În zona craterului unde Curiosity va ateriza - temperaturile variază sub cel puţin -90 de grade sub zero - se află un con de dejecţii aluvionare formate probabil de sedimente transportate de apă", precizează John Grotzinger, director ştiinţific al MSL de la Institutul de Tehnologie California din Pasadena.