Urmaşii lui Hitler îngrozesc Germania
Bărbaţii, Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos, au fost găsiţi morţi într-o dubiţă în oraşul Eisenach, din estul Germaniei, pe 4 noiembrie, după ce, conform investigaţiilor preliminare, s-ar fi sinucis. Femeia, Beate Zschäpe, s-a predat poliţiei după ce a incendiat o vilă din oraşul Zwickau, în care cei trei au locuit.
Poliţia a găsit în casa incendiată patru DVD-uri, împachetate şi gata să fie trimise Partidului de Stînga, mai multor agenţii de ştiri şi centre culturale islamice. În înregistrările de pe DVD-uri, cei trei se laudă cu asasinatele comise de ei, dar arată şi fotografii cu victime însîngerate, scrie Gandul citînd Der Spiegel. Bărbaţii ucişi de aceştia erau mici comercianţi, doi dintre ei avînd fast food-uri care vindeau kebap doner, motiv pentru care crimele au devenit cunoscute sub numele de Crimele Doner. Timp de patru ani autorităţile au insistat că aceste crime au fost săvîrşite de mafia musulmană sau de grupuri naţionaliste neînsemnate, excluzînd posibilitatea unui grup de extremă dreapta. Grupurile de musulmani au acuzat poliţia că e oarbă la ameninţarea violenţelor de extremă dreapta şi că s-a concentrat prea mult să combată terorismul islamist.
Riscurile autonomiei administrative
Conform informaţiilor difuzate de Der Spiegel, cei trei, Böhnhardt, Mundlos şi Zschäpe, erau în evidenţa sucursalei agenţiei de servicii secrete din landul german Thuringia încă din anii 1990, cînd aceştia s-au implicat în acţiuni cu caracter neo-nazist. Ei au construit atunci bombe false şi au strîns arme şi explozibili, însă autorităţile le-au pierdut urma în 1998, cînd ei au început o serie de crime şi de jafuri asupra băncilor. Se presupune că ar fi fost vorba despre 10 crime şi 14 jafuri, pe o perioadă de 13 ani.
Organizaţiile care militează împotriva rasismului susţin că extremismul de extremă dreapta a fost tolerat în ultimii ani în Germania, mai ales în fosta Germanie de Est. Aici, neo-naziştii au fost lăsaţi să conducă departamentele de pompieri voluntari, să organizeze activităţi pentru tineri şi chiar să conducă birouri de consiliere a cetăţenilor. Landurile germane au propriile poliţii şi agenţii de informaţii, ceea ce duce uneori la o lipsă de coordonare, despre care criticii susţin că a ajutat reţeaua teroristă neo-nazistă să rămînă nedescoperită vreme de 13 ani.
Cancelarul german, Angela Merkel, a descris, la începutul acestei săptămîni, emergenţa grupărilor teroriste de dreapta ca "o ruşine a Germaniei" şi a cerut o investigaţie detaliată asupra celor întîmplate.
Ce înseamnă cifra 88?
Autorităţile germane au dovezi că gruparea pregătea atacuri şi împotriva politicienilor, fiind descoperită o listă care conţinea numele a 88 de persoane, informează Der Spiegel, în ediţia de ieri. Lista cu 88 de nume includea cel puţin doi membri ai Bundestagului, precum şi numeroşi reprezentanţi ai organizaţiilor turce şi musulmane. Pînă acum, anchetatorii nu ştiu pentru ce motiv cei trei suspecţi au alăcătuit această listă. Nu este clar dacă este o listă a persoanelor care urmau să fie asasinate sau doar una a oponenţilor politici. Numărul "88" are o simbolistică specială pentru mişcarea neonazistă, fiind un cod de abreviere pentru sintagma "Heil Hitler" ("H" fiind a opta literă a alfabetului). Printre persoanele care figurează pe listă este Jerzy Montag, un deputat membru al Partidului Verde, şi Hans-Peter Uhl, deputat din cadrul Uniunii Creştin Sociale.
"Cînd am auzit că numele meu este pe această listă am fost şocat", a reacţionat Uhl.
