Internațional

Urmaşii lui Hitler îngrozesc Germania

Ziarul de Vrancea
17 nov 2011 3927 vizualizări
Timp de 13 ani, autorităţile germane nu au avut nici cea mai mică idee că o grupare neo-nazistă omora nestingherită imigranţi şi jefuia bănci. Gruparea National Socialist Underground, formată din cel puţin trei membri, doi bărbaţi şi o femeie, a revendicat asasinarea a opt imigranţi turci şi a unui imigrant grec între 2000 şi 2006, uciderea unei poliţiste germane în 2007 şi două atacuri cu bombă în care mai mult de 20 de oameni, dintre care cei mai mulţi erau imigranţi, au fost răniţi.

Bărbaţii, Uwe Böhnhardt şi Uwe Mundlos, au fost găsiţi morţi într-o dubiţă în oraşul Eisenach, din estul Germaniei, pe 4 noiembrie, după ce, conform investigaţiilor preliminare, s-ar fi sinucis. Femeia, Beate Zschäpe, s-a predat poliţiei după ce a incendiat o vilă din oraşul Zwickau, în care cei trei au locuit.
Poliţia a găsit în casa incendiată patru DVD-uri, împachetate şi gata să fie trimise Partidului de Stînga, mai multor agenţii de ştiri şi centre culturale islamice. În înregistrările de pe DVD-uri, cei trei se laudă cu asasinatele comise de ei, dar arată şi fotografii cu victime însîngerate, scrie Gandul citînd Der Spiegel. Bărbaţii ucişi de aceştia erau mici comercianţi, doi dintre ei avînd fast food-uri care vindeau kebap doner, motiv pentru care crimele au devenit cunoscute sub numele de Crimele Doner. Timp de patru ani autorităţile au insistat că aceste crime au fost săvîrşite de mafia musulmană sau de grupuri naţionaliste neînsemnate, excluzînd posibilitatea unui grup de extremă dreapta. Grupurile de musulmani au acuzat poliţia că e oarbă la ameninţarea violenţelor de extremă dreapta şi că s-a concentrat prea mult să combată terorismul islamist.

Riscurile autonomiei administrative

Conform informaţiilor difuzate de Der Spiegel, cei trei, Böhnhardt, Mundlos şi Zschäpe, erau în evidenţa sucursalei agenţiei de servicii secrete din landul german Thuringia încă din anii 1990, cînd aceştia s-au implicat în acţiuni cu caracter neo-nazist. Ei au construit atunci bombe false şi au strîns arme şi explozibili, însă autorităţile le-au pierdut urma în 1998, cînd ei au început o serie de crime şi de jafuri asupra băncilor. Se presupune că ar fi fost vorba despre 10 crime şi 14 jafuri, pe o perioadă de 13 ani.
Organizaţiile care militează împotriva rasismului susţin că extremismul de extremă dreapta a fost tolerat în ultimii ani în Germania, mai ales în fosta Germanie de Est. Aici, neo-naziştii au fost lăsaţi să conducă departamentele de pompieri voluntari, să organizeze activităţi pentru tineri şi chiar să conducă birouri de consiliere a cetăţenilor. Landurile germane au propriile poliţii şi agenţii de informaţii, ceea ce duce uneori la o lipsă de coordonare, despre care criticii susţin că a ajutat reţeaua teroristă neo-nazistă să rămînă nedescoperită vreme de 13 ani.
Cancelarul german, Angela Merkel, a descris, la începutul acestei săptămîni, emergenţa grupărilor teroriste de dreapta ca "o ruşine a Germaniei" şi a cerut o investigaţie detaliată asupra celor întîmplate.

Ce înseamnă cifra 88?

Autorităţile germane au dovezi că gruparea pregătea atacuri şi împotriva politicienilor, fiind descoperită o listă care conţinea numele a 88 de persoane, informează Der Spiegel, în ediţia de ieri. Lista cu 88 de nume includea cel puţin doi membri ai Bundestagului, precum şi numeroşi reprezentanţi ai organizaţiilor turce şi musulmane. Pînă acum, anchetatorii nu ştiu pentru ce motiv cei trei suspecţi au alăcătuit această listă. Nu este clar dacă este o listă a persoanelor care urmau să fie asasinate sau doar una a oponenţilor politici. Numărul "88" are o simbolistică specială pentru mişcarea neonazistă, fiind un cod de abreviere pentru sintagma "Heil Hitler" ("H" fiind a opta literă a alfabetului). Printre persoanele care figurează pe listă este Jerzy Montag, un deputat membru al Partidului Verde, şi Hans-Peter Uhl, deputat din cadrul Uniunii Creştin Sociale.
"Cînd am auzit că numele meu este pe această listă am fost şocat", a reacţionat Uhl.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.