Internațional

Slujbe sau sclavie de vară pentru studenţi străini în SUA?

Ziarul de Vrancea
9 nov 2011 153 vizualizări
Departamentul de Stat a îngheţat extinderea unui program care oferă studenţilor străini locuri de muncă pe perioada verii în SUA, invocînd plîngerile persistente ale tinerilor care s-au simţit escrocaţi şi exploataţi de către angajatorii americani, relatează Washington Post. Un student român ar dori ca programul să revină la accentul pus pe experienţele culturale.

În cauză este programul de vize J-1, iniţiat în 1963 ca modalitate de a încuraja înţelegerea culturală, prin intermediul căruia tinerii adulţi din alte ţări îşi pot petrece verile, muncind şi călătorind în SUA. Aproape un an în urmă, Associated Press a raportat despre numeroasele abuzuri petrecute în cadrul acestui program, inclusiv despre cazuri în care tinerii au fost cazaţi în apartamente necorespunzătoare şi aglomerate şi forţaţi să lucreze nenumărate ore în posturi necalificate, pentru 1 dolar pe oră sau mai puţin.
Unii au sfîrşit prin a apela la centrele pentru persoane fără adăpost pentru a solicita hrană sau un loc de dormit. Cel puţin o femeie a precizat pentru AP că a fost bătută şi obligată să lucreze ca stripteuză în Detroit, în 2005.
Departamentul de Stat, care supervizează programul, a declarat că urmează să limiteze numărul de viitori participanţi la nivelul celui din acest an, de aproximativ 103.000 de studenţi, şi că a oprit temporar orice acceptare de noi "sponsori" - companiile care îi ajută pe studenţi să obţină vizele şi să găsească locuri de muncă şi locuinţe, în schimbul unei taxe.
Cele mai multe dintre abuzuri au avut loc din cauza acestei terţe părţi, nereglementate, care lucra cu studenţii şi despre care criticii susţin că a făcut prea puţine pentru a-i proteja pe participanţii la program. Între timp, Departamentul de Stat a precizat că aruncă o privire mai atentă la reglementările programului.

Plîngeri cu duiumul

În cadrul programului, studenţii străini primesc vize cu o durată de pînă la 4 luni, şi adesea ajung în locuri de muncă în hoteluri, staţiuni şi restaurante. Participarea a explodat, de la aproximativ 20.000 de studenţi în 1996 la un vîrf de peste 150.000 în 2008, cu aproape 1 milion de studenţi străini care au luat parte la program în ultimul deceniu.
Vara trecută, după ani de plîngeri în legătură cu abuzurile, Departamentul de Stat a revizuit normele programului, pentru a plasa mai multă responsabilitate pe umerii celor 53 de sponsori desemnaţi.
"John" Bilan, 22 de ani, un student la economie din România care a lucrat în timpul verii la o fabrică de dulciuri din Pennsylvania, a declarat însă că schimbările nu sînt suficiente şi că ele vin prea tîrziu pentru studenţi ca el. Bilan a precizat că şi-ar dori ca intermediarul din cazul său să fie închis şi ca programul să revină la accentul pus pe experienţele culturale.

Mulţi studenţi nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile

Programul J-1 a devenit o mare afacere de-a lungul anilor, generînd milioane de dolari pentru angajatori şi pentru companiile participante în calitate de intermediari. Mai mult, pentru a participa la program, studenţii plătesc taxe care ajung la cîteva mii de dolari.
Mulţi angajatori susţin că au nevoie de ajutor sezonier pentru a răspunde cerinţelor din sezonul turistic. Companiile care angajează un student străin în defavoarea unuia american pot economisi 8% din costuri deoarece studentului străini nu trebuie să-i plătească Medicare, Social Security şi taxele de şomaj. De asemenea, străinii trebuie să aibă asigurare de sănătate proprie.
În luna august a anului trecut, zeci de lucrători au protestat împotriva condiţiilor de la fabrica de dulciuri care împachetează bomboane de ciocolată Hershey, din Pennsylvania, plîngîndu-se de munca fizică grea şi de faptul că au trebuit să plătească deduceri pentru chirie care adesea i-au lăsat cu bani puţini în buzunar.
Departamentul de Stat a declarat totuşi că majoritatea participanţilor se bucură de program, strîng amintiri şi îşi fac prieteni pentru o viaţă întreagă şi de multe ori aplică pentru a mai participa. Pe de altă parte, criticii programului susţin că economia slabă a făcut cu mult mai dificil pentru studenţi să cîştige înapoi banii pe care îi plătesc doar ca să participe.
Mulţi studenţi s-au plîns că au fost ameninţaţi cu deportarea sau evacuarea în cazul în care îşi părăsesc locul de muncă, iar unii au ajuns să fure lucruri de bază, cum ar fi alimentele, pasta de dinţi şi lenjeria de corp, potrivit poliţiei.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.