Sarkozy: Grecia, o eroare
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat joi la televiziune că este "încrezător" că Grecia va putea ieşi din criză, dar a subliniat că admiterea ei în zona euro în 2001 a fost o "eroare". "A fost o greşeală deoarece Grecia a intrat cu cifre false... ea nu era pregătită", a declarat el, adăugînd totuşi că ţara "poate fi salvată prin deciziile" summitului de la Bruxelles, luate în noaptea de miercuri spre joi.
Preşedintele francez a reamintit principalele decizii adoptate la acest summit, mai ales ca băncile să renunţe la 50% din datoria Greciei pe care ele o deţin. Astfel, se va trece de la 200 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro.
"Dacă euro exploda noaptea trecută, exploda toată Europa", a subliniat el într-o emisiune la canalele TF1 şi France 2. "Dacă Grecia intra în faliment, am fi avut un proces în cascadă ce s-ar fi extins în toată lumea", a adăugat Sarkozy. "Dacă nu ar fi existat nici un acord noaptea trecută, nu doar Europa se scufunda în catastrofă, ci întreaga lume. Am luat decizii importante ce au evitat catastrofa", a mai declarat Sarkozy.
Grecia a trişat pentru a intra în zona euro
Afirmaţiile preşedintelui francez sînt o reluare a dezvăluirilor făcute luna trecută de Otmar Issing, fost economist şef al Băncii Centrale Europene (BCE), care a spus că Grecia a fost capabilă să intre în zona euro numai prin înşelăciune, iar liderii din regiune au fost "prea politicoşi" pentru a aplica sancţiunile adecvate, prin care ar fi putut fi evitată criza datoriilor.
"Cînd am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare dată cînd statele nu au îndeplinit criteriile. Grecia a trişat pentru a intra în zona euro şi este dificil să ştim cum să ne purtăm cu trişorii", a declarat Issing (75 de ani) într-un interviu.
Issing, care a venit în BCE cu un an înainte de crearea euro, în 1999, şi a lucrat în instituţie pînă în 2006, a avertizat înainte de decizia că Grecia nu va putea, probabil, să îşi onoreze obligaţiile financiare. Capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile este îndoielnică, chiar dacă guvernul a aprobat un plan de accelerare a privatizărilor şi noi măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a primi o nouă tranşă din planul de susţinere financiară de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI, aprobat anul trecut.
Issing atribuie "problemele critice" din zona euro absenţei unor sancţiuni adecvate. El a arătat că ar fi trebuit să aibă loc o monitorizare şi o evaluare mai bună, precum şi mai multe sancţiuni, întrucît "criza nu era inevitabilă".
Salvarea încă nu a venit pentru Grecia
Planul liderilor europeni de a reduce cu 50% datoriile Greciei ar putea fi văzut ca un eveniment de default (incapacitate de plată) dacă investitorii îl acceptă, se arată într-un comunicat al Fitch Ratings citat de Bloomberg. Totodată, agenţia a anunţat că ratingul Greciei va rămîne în categoria "junk", nerecomandată investiţiilor, chiar dacă datoria ţării a fost redusă în mod semnificativ.
Cu toate acestea, reprezentanţii agenţiei de evaluare financiară recunosc că planul este un pas necesar pentru a pune finanţele publice ale Greciei pe un fundament mai solid. Creditorii privaţi au acceptat o pierdere de 50% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Grecia în urma negocierilor de miercuri noapte cu liderii europeni. Împreună cu noi împrumuturi şi alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB pînă în 2020, au mai spus reprezentanţii agenţiei, citaţi de Washington Post.
Fitch arată că este nevoie de mai multe detalii cu privire la acest acord, care prevede şi creşterea resurselor Fondului European de Stabilitate la 1.000 miliarde de euro.