Economia europeană, scoasă de la reanimare
După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlaştina crizei datoriilor de stat. "Atenţia lumii s-a îndreptat către aceste discuţii. Noi, europenii, am demonstrat în această seară că am ajuns la concluziile corecte", a declarat ieri, la ora 4:15, cancelarul german Angela Merkel. "Summit-ul ne-a permis să adoptăm componentele unui răspuns global, ambiţios, credibil la criza care mătură zona euro", a adăugat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, după încheierea discuţiilor.
Moneda euro s-a apreciat ieri pe pieţele asiatice cu 0,5% faţă de dolar, iar bursele din Asia au crescut cu 1%. Grecia a intrat în carantină în ultimul moment, liderii europeni reuşind să impună băncilor o reducere "voluntară" de 50% a obligaţiunilor statului elen scadente pînă în 2020, măsură care ar trebui să pună capăt riscurilor de contagiune către Italia şi Franţa.
A fost cel de-al 14-lea summit în cele 21 de luni care au trecut de cînd Europa a promis Greciei solidaritate, iar UE pare că a reuşit să vină cu un plan complet anticriză înainte de summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes. Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniştrilor Finanţelor din zona euro, a declarat că rezistenţa băncilor a fost învinsă prin ameninţarea "de a ne îndrepta către un scenariu cu insolvenţa totală a Greciei, care ar fi costat guvernele europene foarte mult şi ar fi ruinat băncile".
Italia promite că strînge cureaua
Liderii UE au reuşit de asemenea să cadă de acord asupra problemei spinoase a recapitalizării băncilor, stabilind termenul limită de 30 iunie 2012 pentru ca instituţiile financiare din zona euro să ajungă la o rată a capitalului de rang întîi (Tier 1) de 9% din acitvele ponderate la risc, după deprecierea deţinerilor de obligaţiuni de stat. Băncile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu "constrîngeri" în privinţa plăţii dividendelor şi acordării de bonusuri. Autoritatea Bancară Europeană a estimat recent că băncile au nevoie de 106 miliarde euro de capital proaspăt pentru a rezista unui eventual faliment al Greciei, cu efecte de contagiune către alte ţări din zona euro.
Premierul italian, Silvio Berlusconi, a promis o serie de reforme de stimulare a creşterii economice a Italiei şi de reducere a datoriei de stat. Printre acestea se numără creşterea vîrstei minime de pensionare la 67 de ani pînă în 2026, reforme fiscale privind taxele şi cheltuielile publice, vînzarea unor proprietăţi ale statului sau îmbunătăţirea performanţei acestora, eficientizarea şi reducerea costurilor din sistemul public sau introducerea în constituţie a unui amendament privind echilibrarea bugetului. Astfel, datoria Italiei ar trebui redusă de la un nivel estimat de 1.900 miliarde euro la finele acestui an, reprezentînd 120% din PIB, la 113% din PIB pînă în 2014.
Bursele europene, la maximul ultimelor 12 săptămîni
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a deschis în creştere cu 2,6%, la peste 1.000 de puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii august. Sectorul bancar european, cel mai afectat de criza datoriilor de stat din cauza expunerii pe obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor din zona euro, a crescut cu 4,5% în primele minute de tranzacţionare.
Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei a crescut ieri cu 2,8%, la maximul ultimelor şapte săptămîni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în urcare cu 2%, datorită optimismului generat de măsurile convenite de UE. Şi acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de ieri în creştere puternică. Indicele Dow Jones a urcat cu 1,96%, Standard & Poor's 500 cu 2,43%, iar Nasdaq cu 2,42%.
Vasilescu: "Este mai mult decît ne aşteptam"
Măsurile adoptate miercuri noapte de liderii zonei euro au rezolvat un val al crizei, iar tensiunile de pe pieţele financiare ar putea dispărea în totalitate într-un an sau doi, a declarat ieri Adrian Vasilescu, consilier al guverantorului BNR, menţionînd că deciziile au depăşit aşteptările. "Este mai mult decît ne aşteptam. Tensiunile nu au cum să dispară pentru că nu a dispărut criza. S-a rezolvat un val al crizei sau mai bine zis a fost stăvilit un val al crizei. Criza are mai multe valuri, rînd pe rînd poate că vor fi rezolvate toate sau vor fi stăvilite toate şi ne aşteptăm ca într-un an sau doi să vorbim despre un vulcan stins", a spus Vasilescu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
