Atomii aranjaţi ca în mozaicuri arabe i-au adus unui israelian Nobelul pentru Chimie
Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2011 a fost atribuit cercetătorului israelian Daniel Shechtman, 70 de ani, de la Institutul Israelian pentru Tehnologie din Haifa, pentru "descoperirea remarcabilului mozaic de atomi ce formează cvasicristalele" (sau cristalele cvasiperiodice) a anunţat ieri Comitetul Nobel la Stockholm.
Cvasicristalele sînt nişte forme structurale ale materiei în care atomii sînt dispuşi ordonat, dar nu periodic. Atomii din cvasicristale formează modele ce ocupă tot spaţiul, dar nu au simetrie translaţională, aşa cum au cristalele, explică Agerpres. În lumea cvasicristalelor redescoperim fascinantele mozaicuri ale lumii arabe reproduse la nivel atomic - modele regulate unice (care nu se repetă niciodată). Configuraţia atomică a cvasicristalelor a fost considerată multă vreme de către ştiinţă drept imposibilă, iar Daniel Shechtman a trebuit să lupte cu prejudecăţile ştiinţei acceptate pentru a-i fi recunoscută descoperirea. Cîştigătorul premiului Nobel pentru Chimie 2011 a modificat fundamental felul în care chimiştii înţeleg materia solidă în prezent, conform comunicatului emis de Comitetul Nobel.
După descoperirea "anomaliei", cercetătorul a fost exclus din echipa de studiu
În dimineaţa zilei de 8 aprilie 1982, cercetătorul israelian a surprins la microscopul său electronic o structură atomică ce contrazicea legile naturii, aşa cum erau ele înţelese pînă în acel moment. În structura materiei solide se credea că atomii sînt grupaţi în cristale respectînd modele simetrice care se repetau periodic. Oamenii de ştiinţă considerau că această repetiţie este necesară pentru a obţine un cristal.
Imaginea observată de Shechtman demonstra însă că atomii dintr-un cristal erau ordonaţi într-un model ce nu se putea repeta. Un astfel de model atomic al materiei solide era considerat de neconceput şi la fel de anapoda ca şi cînd ai încerca să creezi o minge de fotbal folosind doar poligoane cu 6 colţuri, pe cînd o sferă are nevoie în egală măsură şi de poligoane cu 5 colţuri.
Descoperirea sa a fost extrem de controversată. Conform comunicatului Nobel, în perioada imediat următoare descoperirii, pe cînd savantul încerca să o legitimeze, a fost chiar dat afară din echipa de studiu în care activa. În cele din urmă, dovezile clare aduse în sprijinul descoperirii sale au obligat comunitatea ştiinţifică să-şi revizuiască concepţiile despre natura intrinsecă a materiei.
Mozaicurile aperiodice, precum cele din frescele arabe medievale de la Palatul Alhambra din Spania, au contribuit la înţelegerea felului în care arată cvasicristalele la nivelul atomic. În aceste mozaicuri, la fel ca şi în cvasicristale, modelele sînt regulate, urmează legi matematice stricte, dar nu se repetă niciodată.
Modelul din antichitate
În prezent, cvasicristalele sînt descrise prin apelul la un concept din matematică şi artă deopotrivă: "raportul de aur". Astfel, două cantităţi se află în raport de aur una faţă de cealaltă dacă raportul sumei acestor cantităţi împărţit la cantitatea mai mare este egal cu raportul dintre cantitatea mai mare împărţită la cantitatea mai mică: (a^b)/a # a/b. Raportul de aur este o constantă matematică iraţională cu valoarea aproximativă 1,61.
Acest număr a atras atenţia matematicienilor încă din Grecia Antică şi apare deseori reprezentat în geometrie, dar şi în lucrări artistice sau de arhitectură. În cazul cvasicristalelor, spre exemplu, raportul diferitelor distanţe dintre atomi este relaţionat prin acest raport de aur.
Pornind de la descoperirea lui Shechtman, oamenii de ştiinţă au reuşit să producă şi alte tipuri de cvasicristale în laborator, şi au descoperit astfel de forme ale materiei în mediul natural, în mostrele de sediment culese din albia unui rîu din Rusia, conform comunicatului.
În prezent, oamenii de ştiinţă experimentează folosirea cvasicristalelor în diferite produse, de la tigăi pentru gătit pînă la motoare diesel.
India lansează cea mai ieftină tabletă din lume. Va costa doar 35 de dolari
A doua zi după ce Apple a prezentat iPhone 4S, autorităţile indiene au prezentat la Delhi tablet PC-ul numit Aakash, terminal care va avea un preţ subvenţionat de 35 de dolari, devenind cea mai ieftină tabletă din lume. India promite de ani buni cel mai ieftin laptop din lume, însă a ajuns să prezinte o tabletă care la început va fi distribuită gratuit unui număr de 100.000 de elevi şi studenţi, obeictivul fiind ca în următorii ani să se vîndă 10 milioane de exemplare într-o ţară în care doar 8% din locuitori au acces la internet. Criticii spun că tableta este prea ieftină pentru a avea performanţe acceptabile şi spun că obiectivele anunţate sînt nerealiste.
Tableta indiană are ecran tactil de 7 inch, două port-uri USB, rulează Android 2.2, iar bateria ar trebui să ţină trei ore. În comerţ va costa 60 de dolari, însă scopul este să fie vîndută către şcoli şi universităţi la un preţ subvenţionat de 35 dolari, de 30 de ori mai mic decît cele mai scumpe tablete din piaţă.
Tableta are un procesor de 600 Mhz considerat decent, iar guvernul va distribui 100.000 de unităţi gratis către elevi şi studenţi, urmînd apoi ca tableta să fie vîndută cu 35 de dolari către şcoli şi universităţi, preţ subvenţionat pentru a încuraja achiziţia. Mulţi se îndoiesc însă de performanţele aparatului şi chiar atrag atenţia că ecranul tactil ar putea genera multe erori.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
