Internațional

Imigranţii români şi bulgari din Marea Britanie au consumat cele mai multe ajutoare sociale

Ziarul de Vrancea
25 sep 2011 489 vizualizări
Rapoarte secrete realizate în timpul guvernării laburiste arată că mai mulţi români "cu un nivel scăzut de educaţie" au venit în Marea Britanie după aderarea ţării noastre la UE n mai mult de 15% s-au "abonat" la ajutoare sociale, sub motivul că aveau patru sau mai mulţi copii

Imigranţii sosiţi în Marea Britanie din România şi Bulgaria au un nivel scăzut de educaţie şi sînt mai susceptibili să solicite ajutoare sociale, se arată în documente păstrate secrete de fostul guvern laburist şi care vor fi dezvăluite pentru prima dată de către miniştri britanici, notează The Sunday Telegraph. Cifrele, care urmează a fi date publicităţii, sînt cuprinse în cinci studii separate controversate, comandate de fostul guvern laburist, dar nu au fost niciodată publicate - pe fondul bănuielilor că partidul ar fi dorit să evite să-i fie afectată imaginea înainte de alegerile generale de anul trecut. Miniştrii actuali au calificat drept îngrijorător faptul că fostul executiv a "acoperit" faptele şi a promis să publice în întregime în următoarele zile aceste rapoarte - care îi costă pe contribuabilii britanici 165.000 de lire sterline.
Documentele, obţinute de Telegraph, conţin de asemenea dezvăluiri potrivit cărora imigranţii din toate ţările sosiţi în Marea Britanie sînt mai susceptibili de a rămîne fără un loc de muncă decît populaţia autohtonă. În plus, mai mult de o treime din populaţia din Londra este născută în afara Regatului Unit.
Pînă în 2008, guvernul laburist a fost criticat pentru politica "uşilor deschise", în timpul căreia s-a înregistrat o creştere masivă a numărului de vize acordate, de permise de muncă şi de prelungiri ale permiselor de şedere. În mod special, controversa s-a axat asupra normelor care reglementau imigraţia din ţările care au aderat la UE în primul deceniu al acestui secol - Bulgaria şi România (care au aderat în 2007) şi Polonia (2004).
Rapoartele secrete arată că 27% dintre persoanele care au sosit din Bulgaria şi România au avut "un nivel scăzut de educaţie", în timp ce începînd cu 2009 mai mult de 15% dintre ei au cerut ajutoare sociale. Astfel, se precizează că, în pofida implementării unui "prag" asupra acestor cifre, numărul imigranţilor sosiţi din România şi Bulgaria a crescut semnificativ după aderarea celor două ţări la UE.

Populaţia Marii Britanii a crescut odată cu şomajul. În România a fost invers

În acelaşi timp, imigranţii din cele două ţări s-au dovedit a fi mult mai susceptibili de a avea patru copii sau mai mulţi decît persoanele sosite în Marea Britanie din alte părţi - punînd o povară semnificativă asupra sistemului de învăţămînt, în special din Londra, unde s-au instalat peste jumătate dintre românii şi bulgarii stabiliţi în ţară. Mai mult de trei din 100 de imigranţi proveniţi din Bulgaria şi România au avut cinci copii sau mai mulţi.
Unul din cele cinci rapoarte, "Identifying Social and Economic Push and Pull Factors for Migration to the UK by Bulgarian and Romanian Nationals", arată că în timp ce populaţia din Bulgaria şi România a scăzut în perioada 2004-2010, cea din Marea Britanie a crescut considerabil. În aceeaşi perioadă, rata şomajului din cele două ţări a scăzut, în timp ce în Marea Britanie a crescut.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.