COLOANA international
Două femei care purtau văl islamic au fost amendate ieri de justiţia franceză, fiind prima decizie de acest fel pronunţată de o instanţă după intrarea în vigoare a legii care interzice portul vălului islamic integral în public. Cele două franceze au purtat văl integral pe 5 mai, în faţa Primăriei din localitatea Meaux. Hind Ahmas, 32 de ani, şi Najate Nait Ali, 36 de ani, au fost condamnate să achite amenzi de 120, respectiv, 80 de euro. Avocatul lor, Yann Gre, a declarat că va contesta decizia în apel. Cazul ar putea ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Mai multe femei au primit avertismente verbale din partea poliţiei, dar este prima dată cînd un dosar de acest fel ajunge în instanţă. Franţa este primul stat european care interzice portul vălului islamic. Legea interzice portul vălului care ascunde faţa în orice spaţiu public.
Interlop român dibuit în Spania după opt ani de căutări
Ioan Clămparu, condamnat în lipsă la 13 ani de detenţie şi căutat de autorităţile judiciare române de 8 ani, a fost prins în Spania. Ioan Clămparu, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată, se află în custodia autorităţilor din Madrid, el fiind prins, miercuri, în urma unei ample acţiuni de filaj. Clămparu urmează a fi audiat de un judecător, pentru punerea în aplicare a mandatului european de arestare. Grupul condus de Ioan Clămparu a strîns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizînd milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, se arată în rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) din cadrul Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Despăgubiri la aproape 40 de ani după masacrul armatei britanice în Irlanda de Nord
Guvernul britanic se angajează să le ofere daune familiilor victimelor atacului supranumit "Bloody Sunday", din Irlanda de Nord, soldat cu moartea a 13 persoane, ucise de armata britanică în 1972. "Noi recunoaştem suferinţa acestor familii de aproape 40 de ani, la fel şi faptul că militarii au acţionat greşit", anunţă Ministerul britanic al Apărării. "Guvernul este profund dezolat", adaugă Ministerul, adăugînd că vor fi oferite compensaţii după ce va fi stabilită "responsabilitatea legală". Un raport de 5.000 de pagini, rezultatul a 12 ani de anchetă, a stabilit responsabilitatea armatei în acest incident. Conform raportului, militarii au deschis focul asupra catolicilor care cereau drepturi egale cu protestanţii. Civili ucişi nu erau înarmaţi. Premierul britanic, David Cameron, prezentase scuze pentru acest incident în iunie 2010. Familiile victimelor au cerut mult timp recunoaşterea faptelor, după ce o primă anchetă îi exonerase pe membrii forţelor armate. În 1974, Ministerul Apărării le oferise sute de lire sterline rudelor victimelor, negînd însă responsabilitatea în acest masacru.
Aproximativ 1.000 de palestinieni au protestat faţă de discursul lui Barack Obama
Aproximativ 1.000 de palestinieni au manifestat ieri, la Ramallah, denunţînd poziţia preşedintelui SUA, Barack Obama, acuzat că ar fi trădat cauza palestiniană. Adunaţi în apropierea sediului Preşedinţiei Autorităţii Palestiniene, manifestanţii aveau pancarte pe care scria: "Ruşine celor care pretind că sînt democraţi" sau "America este capul şarpelui". În discursul său, considerat "pro-israelian", Obama respinge ideea aderării unui stat palestinian la ONU înainte de soluţionarea crizei prin negocieri cu Israelul. Principalul sindicat palestinian a lansat un apel la organizarea unor manifestaţii, vineri, în faţa sediilor ambasadelor americane din ţările arabe. Un oficial din cadrul Ministerului palestinian al Informaţiilor, Moutawakil Taha, a declarat că Obama se comportă "precum un colonist israelian". "Statele Unite au folosit dreptul de veto de 42 de ori la ONU pentru a permite Israelului să impună apartheid-ul în regiune. Discursul lui Obama a demascat Statele Unite, care pretind că susţin revoluţiile arabe", a spus Taha.
Franţa cheamă acasă 200 de militari din Afganistan
Franţa va retrage aproximativ 200 de militari din Afganistan înainte de sfîrşitul lunii octombrie, în cadrul retragerii anunţate a circa o mie de soldaţi pînă la sfârşitul lui 2012, a informat ieri purtătorul de cuvînt al Statului Major, Thierry Burkhard. "Franţa îşi va retrage înainte de sfîrşitul lunii octombrie echivalentul unei companii, adică aproximativ 200 de militari", a declarat Burkhard. Este vorba despre o "companie de luptă şi ajutoarele sale", a precizat el. Un alt detaşament urmează să fie retras pînă la sfîrşitul anului, a adăugat purtătorul de cuvînt. Majoritatea soldaţilor francezi sînt mobilizaţi în provincia Kapisa şi districtul Surobi, la nord-est de Kabul. Retragerea forţelor franceze se face în coordonare cu retragerea altor soldaţi din cadrul forţei internaţionale în Afganistan, care numără peste 130.000 de persoane, dintre care două treimi americani. La 23 iunie, preşedintele Barack Obama a anunţat retragerea unei treimi din contingentul american în Afganistan pînă în vara lui 2012, respectiv aproximativ 33.000 de persoane.
