Internațional

Ruşii nu ştiu dacă să mai conteste sau să accepte scutul antirachetă

Ziarul de Vrancea
14 sep 2011 411 vizualizări
Ministerul de Externe de la Moscova cere din nou garanţii că scutul nu e îndreptat împotriva Rusiei, în timp ce alte voci susţin că, deşi echilibrul de forţe pare afectat, rachetele americane de interceptare nu sînt o ameninţare pentru arsenalul balistic rusesc

Amplasarea unei baze pentru rachete americane de interceptare SM-3 în România face şi mai necesară primirea unor garanţii juridice ferme din partea SUA şi a NATO că elementele antibalistice amplasate în Europa nu sînt îndreptate împotriva forţelor nucleare strategice ale Rusiei, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Reacţia diplomaţiei de la Moscova vine după ce România şi SUA au semnat, la Washington, acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.
Amplasarea unei baze antirachetă în România pînă în 2015, indiferent de evoluţia provocărilor reale cu rachete, constituie un pas nou în construirea de către SUA a unei infrastructuri strategice a apărării globale antirachetă, se arată în comunicatul MAE rus.
Acordul cu România privind amplasarea de rachete de interceptare SM-3 la fosta bază aeriană Deveselu şi de sisteme Aegis, precum şi anunţul referitor la apropiata instalare a unui radar american antibalistic în Turcia arată că SUA îşi pun în aplicare planurile rapid şi metodic, accentuează diplomaţia rusă. "Acest lucru se întîmplă pe fondul lipsei unui progres în dialogul Rusia-NATO şi Rusia-SUA pe tema apărării antirachetă", deplînge MAE rus în comunicatul citat de Agerpres.
"Este necesară elaborarea unor decizii eficiente şi concrete în cadrul Consiliului Rusia-NATO cu privire la concepţia şi arhitectura sistemului de apărare antirachetă, desfăşurat în regiune", susţine diplomaţia de la Moscova.

Ameninţări cu jumătate de gură

De cu totul altă părere este preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosacev, care afirmă că instalarea elementelor antirachetă americane în România nu va destabiliza balanţa militară strategică, însă reprezintă o decizie unilaterală. "Acordul în domeniul sistemului antirachetă dintre SUA şi România trebuie privit atît din perspectivă militară, cît şi politică. Din punct de vedere militar, acest acord permite instalarea unor elemente care pot contracara rachete cu raze medii de acţiune, pe care Rusia nu le deţine. Acest sistem nu poate intercepta rachete intercontinentale. De aceea, vreau să subliniez că nu va fi destabilizat echilibrul strategic", precizează Kosacev.
"Cu toate acestea, ştim că Rusia, SUA şi NATO au discutat despre perspectivele cooperării în domeniul antirachetă. Iar, din acest punct de vedere, orice măsuri unilaterale menite să afecteze balanţa strategică împiedică discuţiile Rusia-SUA pe această temă sensibilă, punînd sub semnul întrebării Tratatul START. Înainte de ratificarea noului Tratat START, Rusia a avertizat că ar putea renunţa la acest acord în cazul în care planurile Washingtonului de instalare a elementelor antirachetă în Europa ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea Rusiei. Şi cred că acest lucru se întîmplă din punctul de vedere al acordului cu România", a subliniat Kosacev.
Generalul rus Viktor Iesin, analist la Centrul rus pentru Securitatea Naţională, este convins că elementele antirachetă din România nu vor afecta interesele strategice ale Rusiei. "Nu va fi nici o ameninţare la adresa Rusiei. Da, este un subiect neplăcut, dar ar fi ridicol să afirmăm că va fi afectat potenţialul nuclear al Rusiei. Sistemul din România va putea intercepta doar rachete cu raze medii de acţiune pe care Rusia nu le mai deţine", confirmă Viktor Iesin.

*************************

Cum e să fii sunat la telefon de 180 de ori pe zi, timp de un an?


O femeie din Olanda a fost pusă sub acuzare după ce i-a telefonat unui bărbat de 65.000 de ori pe parcursul unui singur an n sms-urile si email-urile au completat garnitura

O femeie din Olanda a fost pusă sub acuzare pentru hărţuire după ce a sunat un bărbat de 65.000 de ori într-un an şi după ce a încălcat termenii eliberării condiţionate prin lăsarea bărbatului în pace, anunţă publicaţia britanică BBC.co.uk. Femeia l-a sunat pe bărbat de 65.000 de ori în 2010, respectiv în medie de 178 de ori pe zi. Ea a fost arestată, după ce a încălcat termenii eliberării condiţionate şi l-a sunat pe acesta din nou, imediat ce a părăsit instanţa, notează sursa citată. Bărbatul contactat excesiv de femeie le-a declarat poliţiştilor că a fost bombardat cu telefoane, mesaje şi email-uri de către aceasta.
Avocaţii au arătat că femeia de 42 de ani a susţinut că este într-o relaţie cu bărbatul pe care l-a terorizat cu telefonul şi a negat că gestul său ar fi fost unul excesiv. Bărbatul de 62 de ani neagă la rîndul său implicarea în vreo relaţie cu femeia în cauză.
Poliţiştii au descins la locuinţa femeii din Rotterdam de unde a ridicat mai multe terminale mobile şi cîteva calculatoare. Potrivit sursei citate, femeia a fost lăsate în libertate pe cauţiune una dintre condiţiile impuse fiind aceea de a-l lăsa în pace pe bărbatul pe care l-a asaltat cu telefoane, dar ea l-a sunat iar. De la acel moment, ea a rămas în custodia autorităţilor.

Rîsul atenuează durerea

Rîsul în hohote, în compania prietenilor, diminuează senzaţia de durere, graţie unor molecule opiacee care "inundă" creierul, afirmă autorii unui studiu britanic publicat ieri.

Cercetătorii au testat în laborator reacţia la durere a voluntarilor care urmăreau secvenţe din serialele de comedie "Mr. Bean" şi "Prietenii tăi/ Friends" sau emisiuni non-umoristice despre golf şi despre viaţa animalelor. Senzaţia de durere era provocată de aplicarea pe piele a unei frapiere cu gheaţă în care se răceşte vinul sau şampania şi de un garou strîns pînă la limita de toleranţă.
Un alt test a fost efectuat în timpul Festivalului de la Edinburgh pe voluntari care priveau fie o comedie fie o piesă dramatică. Imediat după spectacol, pentru a vedea dacă rîsul diminuează senzaţia de durere, voluntarii au fost invitaţi să se sprijine de un zid, cu genunchii îndoiţi, ca şi cum ar sta pe un scaun invizibil.
Un sfert de oră de rîs în hohote este suficient pentru a creşte cu circa 10% toleranţa la durere, au anunţat autorii acestui studiu. În schimb, vizionarea unor emisiuni non-umoristice sau a unor drame nu au nici un efect contra durerii.
Studiul a făcut însă o distincţie netă între rîsul franc, în hohote, singurul care are acest efect antidurere, şi rîsul politicos, de faţadă. Deoarece rîsul în hohote se produce arareori atunci cînd eşti singur, să te afli într-un grup de prieteni pare o condiţie determinantă pentru declanşarea acestui tip de rîs care eliberează în creier endorfine. Aceste molecule cu rolul de mesageri chimici între neuroni pot şi să atenueze semnalele de durere fizică sau de stres. Endorfinele sînt produse în timpul exerciţiilor fizice, acesta fiind motivul pentru care oamenii au o senzaţie plăcută atunci cînd aleargă sau practică anumite sporturi.
Rîsul în hohote implică şi un exerciţiu muscular involuntar şi repetat, în timpul căruia oamenii expiră aerul, fără a-şi relua suflul. Epuizarea cauzată de acest efort brusc antrenează producţia de endorfine, afirmă autorii studiului.
Maimuţele antropoide sînt şi ele capabile să rîdă, dar, spre deosebire de om, ele inspiră la fel de mult aer pe cât expiră în timpul rîsului. Autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of The Royal Society B, consideră că experimentele lor îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine mecanismele fiziologice şi sociale ale rîsului şi originea acestuia.


Franţa vrea garanţii din partea Greciei că va respecta ţintele de deficit convenite

Franţa a cerut ieri Greciei garanţii că va respecta ţintele de deficit impuse drept condiţii pentru un plan de ajutor extern suplimentar, ieri, într-o teleconferinţă la care a participat şi cancelarul german, Angela Merkel. Autorităţile franceze nu au făcut nici un anunţ după teleconferinţa de la 16 GMT (19:00 ora României) dintre preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi premierul Greciei, George Papandreou. Subiectul discuţiilor a fost situaţia statului elen şi criza din zona euro.
Marile economii din zona euro au tot mai puţină răbdare în privinţa eşecului Greciei de a îndeplini ţintele de reformă fiscală şi structurală stabilite prin programul de ajutor extern de la UE şi FMI, în contextul impactului asupra pieţelor financiare al informaţiilor că statul elen ar putea intra în încetare de plăţi sau ar putea părăsi zona euro.
"Pe de o parte există angajamentul creditorilor, care trebuie finalizat, dar şi cel al guvernului şi parlamentului de la Atena de a adopta o serie de măsuri. Acesta este subiectul discuţiilor de astăzi (miercuri, n.r.)", a spus un purtător de cuvînt al executivului francez.
Parlamentele din zona euro nu au finalizat, încă, adoptarea de amendamente bugetare necesare pentru pachetul suplimentar de ajutor extern pentru Grecia, anunţat în iulie. "Planul a fost validat de FMI. Este un plan credibil pentru a pune Grecia din nou pe o cale sustenabilă. Vrem garanţii că planul de recuperare va fi pus în aplicare", a adăugat reprezentantul executivului francez.
Liderii politici europeni au avertizat că vor bloca a şasea tranşă de ajutor financiar pentru Grecia, din cauza derapajelor fiscale, însă Sarkozy a reafirmat, într-o şedinţă de guvern, determinarea sa şi a cancelarului Merkel de a salva Grecia.
Contracţia economiei Greciei este estimată la peste 5% pentru acest an, în timp ce şomajul a trecut peste 16%. Dificultăţile economice şi politice tot mai mari ale Greciei, împreună cu eşecurile repetate de a respecta obiectivele bugetare stabilite cu UE şi FMI ridică îndoieli în privinţa economiei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.