Francezii ne caută de infractori
Românii au fost implicaţi în 28% din cazurile de criminalitate itinerantă comise în Belgia în anul 2010, ei fiind urmaţi de sîrbi (7%), bulgari (6%) şi lituanieni (6%), relevă cotidianul La Derniere Heure, citînd poliţia federală belgiană. "În ultimii ani, s-a observat că bande organizate de infractori provenind din ţările est-europene se deplasează dintr-o regiune în alta şi nu lucrează. Ele sînt active timp de două-trei săptămîni în Belgia, după care pot fi regăsite în Germania sau Olanda. Sînt aşadar dificil de urmărit", explică Tine Hollevoet, purtătoarea de cuvînt a Serviciului federal de poliţie al Belgiei.
Aceste evoluţii se înscriu într-o tendinţă generală de agravare a fenomenului infracţional în anul 2010 faţă de 2009 în Belgia. O concluzie este şi creşterea semnificativă a cazurilor de falsificare a cardurilor de credit (skimming), de la 806 cazuri în anul 2009 la 1.722 anul trecut.
De asemenea, infracţiunile în reţeaua de transporturi din Belgia, mai ales la Bruxelles, s-au înmulţit anul trecut. Cel mai periculos punct din transportul bruxellez este, din acest punct de vedere, Gare du Midi, de unde pleacă şi sosesc şi trenurile internaţionale Eurostar şi Thalys. În plus, în Gara Centrală din Bruxelles, tranzitată zilnic de 140.000 de persoane, criminalitatea a crescut cu 15,7% în anul 2010 faţă de cel anterior.
"În privinţa delictelor comise în autobuze, s-a înregistrat cea mai mare recrudescenţă - poliţia federală a tratat 719 cazuri în 2009 şi 1.068 în anul 2010, creşterea fiind de 48,5 procente", adaugă La Derniere Heure.
Francezii s-au ţinut de cuvînt şi au interzis cerşetoria în centrul Parisului
Cerşetoria şi "formele asimilate" acesteia, cum ar fi falsele petiţii în vederea strîngerii de bani, au fost interzise, începînd de ieri, pe Champs-Elysees, a anunţat prefectul de poliţie din Paris, Michel Gaudin. Măsura, pe care Gaudin o califică drept "excepţională, dar proporţionată", este valabilă şase luni, pînă la 6 februarie, şi vizează în special grupurile de români, adeseori minori folosiţi de reţele mafiote.
Încălcarea acestei interdicţii este amendată cu 38 de euro şi justifică un control de identitate şi, prin urmare, măsuri de expulzare în cazul unui sejur ilegal pe teritoriul francez. Această măsură este un demers "experimental într-un loc simbolic", dar măsuri similare pot fi luate ulterior şi în alte cartiere, cum ar fi de exemplu Sacre-Coeur.
Ce spune ministrul român de Interne
Ministrul de Interne, Traian Igaş, afirmă că "adevăratele probleme în ţările europene nu sînt create de cetăţenii români", precizînd că speră ca, în 21-22 septembrie, să aibă posibilitatea să discute personal cu ministrul de Interne francez şi cu ceilalţi miniştri pentru a clarifica aceste aspecte. "Eu cred că adevăratele probleme în ţările europene nu sînt create de cetăţenii români. Sigur, ne fac şi ei un deserviciu, şi anume că stau, de regulă, în intersecţii, sînt mult mai vizibili decît alţii din alte ţări, decît alţi infractori, alte persoane care aduc deservicii în ţările europene, dar nu noi sîntem cei care creăm problemele majore în Uniunea Europeană", a declarat Traian Igaş. Ministrul şi-a exprimat speranţa că, în 21-22 septembrie, cînd România îşi va susţine candidatura pentru aderarea la Spaţiul Schengen, să aibă posibilitatea să discute cu ministrul francez de Interne şi cu ceilalţi miniştri de Interne din Uniunea Europeană despre situaţia cetăţenilor români rezidenţi în aceste state.
De unde au venit atacurile infracţionale
Cotidianul francez Le Figaro a publicat în ediţia de ieri o hartă a clanurilor mafiote româneşti care acţionează în Franţa, precum şi domeniile de activitate ale acestora. Harta a fost realizată pe baza dosarelor judiciare instrumentate în Franţa şi România împotriva membrilor mai multor grupări. În infografic sînt marcate zonele de unde provin aceste clanuri precum şi specializarea acestora în domeniul infracţional. Astfel, ieşenilor, de exemplu, li se atribuie în special furturi din buzunare (telefoane mobile - verde - şi portmonee - albastru), bucureştenilor - la fel, plus escrocherii cu carduri bancare (marcaj roşu) şi pseudoacţiuni de caritate (galben), iar lista locaţiilor nu se opreşte aici. Constanţa, Craiova, Buzău, Ţăndărei, Feteşti, Brăila, Iaşi, Neamţ şi Baia Mare sînt alte localităţi unde au fost prinşi autorii furturilor şi escrocheriilor. Imaginea conţine şi o fotografie cu palatul presupusului lider al grupării din Ţăndărei. De acest din urmă clan s-au interesat şi britanicii, după ce au constatat că ţiganii au obţinut ilegal sute de mii de lire sterline ca ajutor social, bani cu care aceştia şi-au ridicat vile în Ţăndărei şi şi-au cumpărat maşini din regat.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
