August 2011, prima luna în care nici un soldat american nu a fost ucis în Irak
August 2011 a fost prima luna de la începutul razboiului din Irak în care nici un soldat american nu a fost ucis, însa violentele s-au soldat cu moartea a 239 de irakieni, potrivit statisticilor oficiale. Pentru americani, august 2011 "a fost prima luna fara deces în lupte sau în afara luptelor, ceea ce include accidentele si bolile", a afirmat într-un mesaj electronic maiorul Angela Funaro, precizind ca au mai fost anterior doua luni fara decese în lupta (decembrie 2009 si octombrie 2010), dar a existat atunci cel putin un deces în afara luptelor. Aceasta veste buna intervine în conditiile în care ultimii soldati americani ar trebuie sa paraseasca Irakul pina la sfirsitul anului, în baza unui acord încheiat în 2008 între Bagdad si Washington, în cazul în care cele doua capitale nu ajung la un acord privind mentinerea unui contingent de instructori. Aceasta intervine dupa doua luni dificile în care armata americana a pierdut 20 de soldati, ceea ce a ridicat la 4.474 numarul militarilor americani morti în Irak începind din martie 2003, potrivit site-ului icasualties.org.
În pofida încheierii oficiale a operatiunilor de lupta, circa 47.000 de militari americani sint înca prezenti în Irak, în special pentru a ajuta la instruirea si echiparea omologilor lor irakieni. Pentru irakieni, luna august a fost a patra cea mai mortala de anul acesta, cu 239 de morti în atacuri - 155 de civili, 45 de politisti si 39 de soldati - potrivit datelor de la Ministerele Sanatatii, Internelor si Apararii. În total, 1.860 de irakieni au murit în cursul violentelor de la începutul anului, potrivit unui bilant al AFP realizat pe baza datelor guvernamentale.
S-a descoperit o stea care contrazice teoriile cunoscute
Astronomii au descoperit o stea primitiva, care nu ar trebui sa existe potrivit teoriilor actuale acceptate de specialisti, pentru ca se situeaza într-o "zona interzisa" din punct de vedere al compozitiei, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Situata în constelatia Leului, steaua este formata aproape în totalitate din hidrogen si heliu, cu o cantitate extrem de mica de elemente chimice mai grele pe care astronomii le numesc "metale". "O teorie larg admisa prevede ca stelele precum aceasta, cu o masa redusa si cantitati extrem de mici de metale, nu ar trebui sa existe", a explicat Elisabetta Caffau, de la Universitatea din Heidelberg, Germania, si Observatorul din Paris, principalul autor al studiului. "A fost o surpriza sa descoperim, pentru prima data, o stea situata în aceasta «zona interzisa»", a adaugat aceasta, evocind necesitatea de a "revizui anumite modele de formare a stelelor". Potrivit specialistilor, numai elementele chimice cele mai usoare - hidrogen si heliu - au aparut la putin timp dupa Big Bang, la fel ca si urme de litiu. Celelalte elemente - inclusiv oxigenul, carbonul si fierul - s-au format mai tirziu în inimile stelelor si au fost diseminate apoi în timpul exploziilor acestora, fiecare generatie de stele îmbogatindu-se astfel cu elemente create de precedenta. Proportia metalelor într-o stea indica, astfel, virsta acesteia.
Virsta: peste 13 miliarde de ani
Steaua care contrazice aceasta teorie ar putea avea peste 13 miliarde de ani. Ea este "foarte primitiva". "Poate fi vorba de una dintre cele mai vechi stele descoperite vreodata", potrivit lui Lorenzo Monaco, de la Observatorul austral european din Chile, unde au fost realizate observatiile astronomice. Descoperita în haloul care înconjoara galaxia noastra, aceasta mica stea, ce are o masa cu 20% mai mica decit cea a Soarelui nostru si contine de 20.000 de ori mai putine "metale", nu ar fi trebuit sa poata sa se formeze în absenta carbonului si oxigenului, care au functia de a raci norul gazos initial, ce se încalzeste pe masura ce se comprima. "Cu cit gazul este mai cald, cu atit presiunea creste", fapt care poate împiedica distrugerea norului, a explicat Piercarlo Bonifacio, de la Observatorul din Paris. Pentru a-si continua compresia, "este necesar un mecanism prin care gazul sa se raceasca", precum cel furnizat de oxigenul si carbonul capabile sa evacueze caldura sub forma razelor.
O alta surpriza a fost faptul ca aceasta stea primitiva contine, în perioada formarii ei, un nivel de litiu de 50 de ori mai scazut decit cel existent în univers. Potrivit astronomilor, pentru ca acesta sa dispara, materiile din care este formata steaua ar fi trebuit sa se încalzeasca pina la 2 milioane de grade.
