SUA pot lansa un atac din Romania fara sa informeze Bucurestiul
Comisiile parlamentare reunite de aparare si politica externa au discutat, ieri, cu reprezentanti din
MAE si MApN, in vederea ratificarii Acordului semnat in decembrie anul trecut de catre ministrii
de Externe din Romania si Statele Unite. Senatorii, in principal Mircea Geoana, presedintele
Comisiei de politica externa, si Norica Nicolai, vicepresedintele Comisiei de aparare, au cerut
lamuriri in legatura cu posibilitatea lansarii unui atac american din Romania sau a includerii
bazelor americane din Romania intr-un program militar global, cum ar fi scutul antiracheta.
Conform lui Teodor Baconschi, secretar de stat pentru afaceri globale in MAE, Acordul-cadru "nu
include clauze de extrateritorialitate". Pe de alta parte, el a recunoscut ca: "Nu putem exclude
intru totul posibilitatea lansarii de operatiuni de pe teritoriul Romaniei. Dar speram ca maturitatea
relatiilor dintre cele doua tari va determina Statele Unite sa consulte partea romana". Cu alte
cuvinte, Statele Unite pot lansa un atac de pe teritoriul Romaniei fara sa informeze sau sa obtina
acceptul autoritatilor romane, conform Acordului de amplasare a facilitatilor militare americane in
Romania. Totusi, in finalul sedintei comisiilor reunite, senatorul Ioan Talpes a atras atentia ca, in
practica, Statele Unite nu recurg la actiuni militare de pe teritoriul unui stat impotriva unor terti fara
informarea autoritatilor acelui stat, cu atit mai mult cu cit, in cazul Romaniei, acesta nu este
singurul acord care regleaza relatia cu Washington-ul, ci face parte dintr-un sistem de
reglementari mai larg, ce decurge si din calitatea Romaniei de membru NATO.
Militarii americani vor putea fi judecati in Romania doar cu acordul SUA
Acordul privind amplasarea de facilitati militare americane in Romania "nu contine prevederi
privind jurisdictia" asupra militarilor americani, a mentionat Baconschi. Senatorii au ridicat in
numeroase rinduri problema jurisdictiei, facind referire inclusiv la cazul Teo Peter, in legatura cu
care au apreciat ca Procuratura romana nu si-a facut datoria. Teodor Baconschi a explicat ca
acestor militari li se vor aplica acordurile NATO-SOFA si SOFA Aditional, care nu le acorda
imunitate de judecata pe teritoriul Romaniei. El a subliniat ca exista o diferenta fundamentala intre
dosarul Teo Peter si potentiale situatii similare in care ar putea fi implicati militari americani,
spunand ca puscasul marin Christopher Vangoethem beneficia de imunitate diplomatica, prin
urmare jurisdictia in cazul sau a fost decisa in conformitate cu Conventiile de la Viena.
Pe de alta parte, conform reprezentantului MApN Zamfir Constantin, in cazul militarilor americani
ce vor fi desfasurati in Romania dupa amplasarea de baze militare SUA, jurisdictia se stabileste
printr-un mecanism foarte clar. Astfel, potrivit SOFA-Aditional, daca un militar american din
Romania provoaca un accident in timpul serviciului, jurisdictia apartine exclusiv Statelor Unite, in
orice alta situatie dreptul de judecata fiind al Romaniei. Totusi, exista o prevedere conform careia
Romania poate renunta la jurisdictie, iar partea americana este cea care stabileste in ce context a
fost produs accidentul si, prin eliberarea unui certificat decide, practic, cui ii apartine jurisdictia.
Mai precis, conform lui Baconschi, un militar american "va putea fi judecat in Romania cu acordul
partii americane", insa autoritatile romane nu-i vor putea aresta preventiv ci, in functie de
gravitatea faptei, partile vor conveni asupra jurisdictiei. Acordul-cadru este incheiat pe o perioada
initiala de zece ani, iar in situatia in care nici una dintre parti nu va notifica cu un an inainte de
expirarea acestui termen ca doreste incetarea acordului, documentul ramine in vigoare pe
perioada nedeterminata, pina cind una dintre parti considera oportun sa denunte tratatul, tot prin
notificare cu un an inainte.