Revolta egiptenilor, mai importanta decit crizele din UE
Prioritatile reuniunii, prevazuta mai demult, la Bruxelles, au suferit schimbari ample. Desi ar fi trebuit sa fie centrata asupra politicii energetice a Europei si crizei monedei euro, atentia va fi concentrata in principal asupra valului de contestare care afecteaza o buna parte a tarmului sudic al Mediteranei, care-i constringe pe europeni sa isi revizuiasca strategia.
"Europa trebuie sa isi schimbe in mod radical paradigma asupra regiunii si modul in care percepe lumea araba", apreciaza profesorul universitar tunisian Azam Majoub, venit la Bruxelles sa vorbeasca despre lectiile pe care Vechiul Continent le are de invatat de pe urma ultimelor convulsii. "Europa a comis o enorma gafa, percepind regimurile autoritare arabe ca pe o pavaza a islamismului. Este o umilire pentru noi sa agitam mereu sperietoarea islamista si sa credem ca tarile arabe nu sint pregatite pentru democratie", a adaugat el.
Lipsa de reactie
Indiferent ca este vorba despre revolutia tunisiana, cea din Yemen sau despre manifestatiile contra presedintelui egiptean Hosni Mubarak, UE si tarile sale membre au parut inmarmurite. în cel mai bun caz, ele au tinut isonul Statelor Unite, care dau tonul reactiilor occidentale, iar in cel mai rau caz s-au complacut fata de regimurile existente. Dupa mai bine de 20 de ani de la euforia care a insotit prabusirea Cortinei de Fier comuniste si deschiderea Europei de Est catre democratie, contrastul este izbitor.
Liderul grupului Verzilor in Parlamentul European (PE), Daniel Cohn-Bendit, a acuzat Uniunea ca s-a multumit prea mult timp cu o viziune a lumii arabo-musulmane in care singura alternativa este intre dictaturi si teocratii. "Exista o a treia cale, (si anume) lupta pentru libertate, impotriva dictaturii si teocratiei", a subliniat el. "Am uitat un pic faptul ca acolo traiesc oameni care vor, si ei, democratia si dreptul la autodeterminare", a admis ministrul luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn.
O regindire de la zero este considerata, de multi, necesara in cadrul Uniunii, a recunoscut, cu jumatate de glas, presedintele UE, Herman Van Rompuy, in scrisoarea sa de invitatie la summit. în aceasta scrisoare, el face apel la lideri sa treaca in revista "ultimele evenimente din Egipt si Tunisia si implicatiile lor atit pentru regiune, cit si pentru Uniunea Europeana".
Alta strategie
în Tunisia, Europa promite ajutorul sau in organizarea alegerilor, dezvoltarea economica, dar si societatii civile. Dar, in opinia multora, strategia traditionala a pasilor mici, urmata de cele 27 de state membre, fata de regimurile autocratice, in cadrul politicii sale numita de "vecinatate" - constind, initial, in ajutor economic, prin cooperare sau comert, in speranta ca acesta va conduce, ulterior, la reforme democratice - a esuat si trebuie sa fie inversata.
"Dupa Europa de Sud in anii \'70, America Latina in anii \'80 si Europa Centrala si de Est in anii \'90, pare ca a venit rindul Mediteranei", apreciaza Alvara de Vasconcelos, din cadrul Institutului European de Studii de Securitate. "Este de un interes vital pentru Europa ca democratia sa se inradacineze, in sfirsit, in aceasta regiune" situata linga ea, adauga el. în opinia acestuia, liderii Europei trebuie sa se arate tot atit de atenti fata de libertatile publice din Sud, pe cit sint fata de Est, in tari ca Belarusul si mai ales Ucraina.
, a fost gasit sub podeaua unui apartament din orasul Ekaterinburg.