Egiptul, la un pas de haos
Piata Tahrir a devenit scena unor confruntari violente, dupa ce mii de oameni s-au adunat in centrul capitalei, iar o parte dintre ei, suporteri ai presedintelui Hosni Mubarak, s-au luat la bataie cu ceilalti manifestanti. Armata nu a intervenit, dar le-a transmis protestatarilor ca cererile lor au fost auzite si ca este timpul sa se intoarca acasa, pentru ca Egiptul sa revina la o viata normala. Confruntarile s-au soldat cu zeci de raniti.
Ceva mai devreme, presedintele SUA, Barack Obama, tinuse un scurt discurs la Casa Alba, adresindu-se tinerilor egipteni si spunindu-le ca vocea si dorintele lor s-au facut auzite. El a spus ca l-a sunat pe presedintele Hosni Mubarak si ca l-a indemnat sa realizeze o tranzitie pasnica a puterii, iar pentru realizarea acestui lucru sa ignore vocile care-i cer plecarea imediata din tara. Totodata, liderul de la Washington a felicitat armata egipteana pentru ca a permis desfasurarea protestelor si nu a recurs la represiuni.
Situatie foarte delicata pentru SUA
Pe fondul inrautatirii temporare a situatiei din Egipt, SUA considera "de neimaginat" o decizie politica de inchidere a Canalului Suez, dar vor reactiona pe plan "diplomatic, economic si militar" in acest caz, a declarat un inalt oficial al armatei americane. Generalul James Mattis, care conduce operatiunile militare ale SUA in zona marginita de Egipt si Pakistan, a mai declarat ca Washingtonul nu are in plan schimbari in amplasamentul trupelor din cauza instabilitatii din Africa de Nord.
Departamentul de Stat al SUA a anuntat inca de marti ca a evacuat personalul inferior din cadrul ambasadei sale din Cairo. In aceeasi zi, mai multe tari au suplimentat cursele aeriene menite sa repatrieze cetatenii lor din aceasta tara, iar numeroase agentii de turism europene si-au anulat sejururile pina la jumatatea lui februarie. Potrivit CNN, ca aproximativ 50.000 de cetateni americani se afla aici, majoritatea studenti, cercetatori si arheologi, dar si turisti si oameni de afaceri. Eventuala repatriere grabnica a lor ar echivala cu un exod.
Restrictiile de circulatie au fost ridicate, iar conexiunea la internet - partial restabilita
Parlamentul egiptean a fost suspendat pina la revizuirea rezultatelor alegerilor legislative si au fost relaxate interdictiile de circulatie la Cairo, au anuntat surse oficiale locale. Comisia electorala urmeaza sa-i verifice pe deputatii vizati de decizii ale justitiei. Instantele de judecata au pronuntat anularea rezultatelor alegerilor in numeroase circumscriptii, dupa legislativele egiptene desfasurate in perioada 28 noiembrie - 5 decembrie anul trecut. Parlamentul urmeaza sa declare nula alegerea deputatilor vizati si va anunta un nou scrutin in circumscriptiile respective. Opozitia continua sa acuze puterea de violente si fraudarea scrutinului legislativ.
Pe linga relaxarea interdictiilor temporare de circulatie (impuse vinerea trecuta), ieri a fost restabilit accesul la internet cel putin partial, la Cairo si Alexandria.
Cine face opozitie la politica lui Mubarak
Opozitia fata de regimul presedintelui egiptean, Hosni Mubarak, este un ansamblu heteroclit de partide laice, ale islamistilor si organizatii ale societatii civile. O mare parte dintre acestea - Mohamed ElBaradei, Fratii Musulmani, anumite partide laice de opozitie - fac parte dintr-un comitet care a anuntat, marti, ca nu va angaja negocieri cu puterea, atit timp cit Hosni Mubarak va fi presedinte. Potrivit AFP, in cadrul opozitiei legale exista aproximativ 20 de partide laice, majoritatea cu o audienta foarte slaba si cu o reprezentare parlamentara limitata la aproximativ 15 mandate din totalul de 518, cite are Parlamentul.
n Cel mai cunoscut dintre partidele opozitiei este Noul Wafd, creat in 1978, inspirat dupa modelul partidului Wafd, fondat la inceputul secolului al XX-lea, care a fost, pentru o lunga perioada, cel mai mare partid nationalist din tara.
n între partidele laice se afla, de asemenea, partidul al-Ghad, creat de opozantul Ayman Nour, care a candidat impotriva lui Mubarak la alegerile prezidentiale din 2005.
n Mai multe formatiuni se revendica de la stinga socialista sau se prezinta drept continuatori ai presedintelui Nasser.
n Islamistii sint dominati de miscarea Fratii Musulmani, creata in 1928 de Hassan al-Banna. Confreria este oficial interzisa si nu este un partid politic. Constituatia nu autorizeaza partidele constituite pe o baza confesionala. Dar Fratii Musulmani, tinta unor arestari frecvente, sint, in fapt, tolerati si foarte prezenti in numeroase institutii de caritate sau sindicale. Considerati drept miscarea de opozitie cel mai bine organizata, au obtinut 88 de mandate de deputat, reprezentind 20 la suta din totalul mandatelor, la alegerile legislative din 2005. Reprezentarea lor parlamentara a disparut la alegerile din noiembrie-decembrie 2010. Confreria, care nu a primit nici un mandat dupa primul tur, a boicotat cel de al doilea tur, denuntind fraude din partea puterii.
n între miscarile rezultate din societatea civila se afla Asociatia Nationala pentru Schimbare a lui Mohamed ElBaradei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace si fost director al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA). Aceasta formatiune se doreste o structura supla, atit pentru personalitati, cit si pentru miscari de tot felul care cer reforme democratice.
n Tot dintre acestea face parte si Miscarea Tinerilor de la 6 aprilie, al carei nume este inspirat de o revolta a muncitorilor, in Delta Nilului, in aprilie 2008. Gruparea este prezenta in special pe Internet, mai ales pe Facebook.
n Miscarea Kefaya (Destul!) a fost fondata in 2004 de militanti anti-guvernamentali. Aceasta a devenit cunoscuta dupa ce si-a multiplicat actiunile de protest, in timpul alegerilor din 2005, dar care, de atunci, si-a pierdut din vizibilitate.
